#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Arme și echipament militar – o evoluție în timp”

18 mai 2013 - 18 august 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei întrunește în patrimoniul său circa 4000 de piese de armament și echipament militar cu valoare istorică, tehnică şi artistică. Colecția, constituită în a doua jumătate a secolului al XX-lea din descoperiri arheologice, din donații și din achiziții, acoperă o vastă gamă tipologică de arme și echipament militar din cele mai vechi timpuri până în prezent.

Expoziția „Arme și echipament militar - o evoluție în timp" aduce în fața publicului cele mai reprezentative piese din această colecție - peste 800, care provin din Anglia, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Italia, Japonia, Prusia, România, Spania, SUA, Ungaria, URSS.

Sunt prezentate toate tipurile de arme din colecția muzeală - occidentale şi orientale, albe şi de foc, de ofensivă și de apărare individuală. Prezentarea este făcută în ordine evolutivă, din punct de vedere cronologic și tipologic, începând din Paleolitic până la începutul anilor '60 ai secolului al XX-lea.

Sub aspect tipologic, se expun:

a) arme albe (de lovire, aruncare, tăiere și împungere) - vârfuri de suliță, de săgeți și de lance, buzdugane, topoare, cuțite, securi, halebarde, spade, arbalete, săbii, tesace, pumnale, stilete etc.;
b) arme de foc (regulamentare, de vânătoare şi civile) - muschetă cu fitil, puști şi pistoale cu cremene, cu capsă și cu cartuș, arme de vânătoare, pistoale-mitralieră, mitraliere etc.;
c) arme de apărare individuală - coifuri, scuturi, genunchiere, cămăși de zale, pieptare, spătare.

Cea mai veche armă albă din expoziție este un topor de mână de silex din epoca pietrei (100 mii - 35 mii de ani în urmă), iar cea mai veche armă de foc - o muschetă persană cu fitil din secolul al XV-lea.

Alături de arme, sunt puse în valoare și piese de echipament militar, care vin să întregească astfel spectrul militar prezentat de expoziție: specimene de uniforme, acopereminte de cap (căști, chivere, capele, șepci, chipiuri, bonete, fesuri, pălării, căciuli etc.), elemente de echipament (epoleți, banduliere, cartușiere, centiroane, ploști, gamele, tocuri de pistoale, porthărți, mască de gaz etc.), toate datate cu secolele XVIII-XX.

Discursul expozițional este complinit cu picturi, lucrări grafice și fotografii, care redau scene din bătălii, tipuri de arme și de militari (în vestimentație specifică) din diferite perioade istorice.

Expoziția „Arme și echipament militar - o evoluție în timp" reflectă, pe de o parte, progresul tehnologic, puterea creatoare, inventivitatea și dragostea de frumos, iar pe de altă parte - violența congenitală și puterea distrugătoare a omului.