#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„CUCUTENI 2016”

25 iulie - 1 august 2016

Expoziția „Cucuteni 2016" a fost organizată de Art Studio „Picasso", în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția a reunit 73 de lucrări de ceramică și 24 de picturi care reproduc cultura Cucuteni-Tripolie*, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, realizate de artiști din Europa, Asia și Africa, participanți ai taberei de creație Cucuteni International Art Camp 2016.

Au fost expuse o diversitate de vase cu elemente cucuteniene și figurine feminine din ceramică, realizate în diferite forme și volume. Vasele și figurinele feminine din ceramică sunt principalele elemente ale culturii Cucuteni.
Lucrările au fost create timp de trei săptămâni în cadrul Cucuteni International Art Camp 2016, ediția a II-a, care s-a desfășurat la Ivancea între 26 iunie și 16 iulie 2016. La ediția 2016 au participat 25 de artiști din 10 tări: Azerbaidjan, Bulgaria, Egipt, Kazahstan, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Rusia și Ucraina.

Expoziția a fost deschisă pentru public în holul de la etaj al muzeului. Ea s-a încheiat pe 1 august cu o licitație caritabilă.

*Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolie reprezintă un fenomen unic în istoria omenirii. Aceasta este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, care s-a constituit cu câteva secole înainte de apariția așezărilor umane în Mesopotamia și Egiptul Antic. Cultura era răspândită pe teritoriul actual al Republicii Moldova, României și Ucrainei, teritoriul țării noastre aflându-se în centrul acestui areal.

Dezvoltată în silvostepa dintre Carpați și Nipru în perioada mil. V - IV î.e.n, civilizația eneolită s-a adaptat la condițiile locale, dând naștere unor manifestări culturale strâns înrudite între ele, care, laolaltă, au format un vast complex arheologic, întins pe o suprafață de peste 350.000 km2 și numit de specialiști, conform legilor convenționale ale arheologiei, Cucuteni-Tripolie-Ariușd, după localitățile din Moldova, Ucraina și România unde s-au făcut pentru prima oară, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, descoperiri de acest tip.

Moștenirea excepțională a acestei culturi este ceramica. Modelată cu mâna și pictată în vii motive policrome spiralo-meandrice, ceramica cucuteniană este un argument care probează înaltul nivel de dezvoltare al acestei civilizații sedentare de agricultori.

În orice locuință tripoliană arheologii au găsit între 30 și 200 de obiecte de ceramică: vase ceramice (pentru provizii, cupe, străchini, vase ritualice) și plastică antropomorfă și zoomorfă. Calitatea lucrărilor de ceramică este de neegalat: subțiri, netede, vopsite cu multă măiestrie în roșu, alb, negru și castaniu. Ritmul decorativ este perfect, încărcat cu simboluri și ornamente, constituind veritabile opere de artă cu o vârstă de 6-7 mii ani.

#Exponatul Lunii

Păhar de sticlă din necropola de tip Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV d.Hr.) de la Tigheci

„CUCUTENI 2016”

25 iulie - 1 august 2016

#Exponatul Lunii