#Exponatul Lunii

În 2024, se împlinesc trei decenii de la trecerea în neființă a Eufrosiniei Kersnovski, soroceanca deportată în noaptea de 12-13 iunie 1941 și, ulterior, condamnată de statul-partid la 20 ani de pușcărie pentru evadarea din GULAG. Reușind să supraviețuiască lagărelor de corecție prin muncă, Eufrosinia Kersnovski își va asuma peste ani statutul de martor ocular al atrocităților regimului totalitar-comunist, lăsând generațiilor următoare 12 caiete de amintiri despre infernul prin care a trecut, acestea fiind însoțite de circa 700 de ilustrații color.

Publicate sub genericul „Cât costă omul", sub îngrijirea academicianului Valeriu Pasat, relatările Eufrosiniei Kersnovski dezvăluie prețul vieții umane în contextul represiunilor politice, captând cu o sinceritate sfâșietoare experiențele din lagărele de muncă forțată și determinarea sa de a supraviețui și de a relata adevărul despre suferințele îndurate. Pe lângă relatarea evenimentelor, autoarea narațiunilor reflectează profund asupra naturii umane și asupra modului în care regimul totalitar a degradat valorile morale și demnitatea umană. În volum sunt inserate ilustrații color de o valoare istorică de neprețuit, oferind detalii autentice despre viața în GULAG și despre impactul represiunilor politice asupra indivizilor și comunităților. „Cât costă omul" este mai mult decât o simplă mărturie despre suferință; este o condamnare puternică a totalitarismului și o celebrare a spiritului uman, aducând în prim-plan vocea unei femei care a reușit să transforme trauma personală într-un apel universal pentru justiție și adevăr.

Această lucrare documentează un capitol întunecat al istoriei și, totodată servește ca un memento al puterii rezilienței și solidarității umane în vremuri de grea încercare. Cartea îndeamnă vizitatorii muzeului de a reflecta asupra valorii vieții umane și asupra imperativului de a proteja libertatea și demnitatea umană.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Seminar științifico-practic: Dialog științifico-cultural cu reprezentanții instituțiilor de profil cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice

29 septembrie 2023

Pe data de 29 septembrie 2023, la Muzeul de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului: Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare (Cifrul: 20.80009.0807.43), în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, s-a desfășurat Seminarul științifico-practic "Dialog științic-cultural cu reprezentanții instituțiilor de prol cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice".

La lucrările Seminarului au participat 38 de cercetători, muzeografi și masteranzi în domeniu, de la 6 instituții de profil arheologic din Republica Moldova (Ministerul Culturii, Agenția Națională Arheologică, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural) și 5 muzee locale.

În cadrul seminarului au fost dezbătute subiecte legate de administrarea patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale și locale din Republica Moldova. În acest context au fost prezentate 8 comunicări: „Cadrul legal din Republica Moldova cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei arheologice" (Gheorghe Postică); „Administrarea arhivei arheologice naționale în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Mariana Sîrbu); „Administrarea colecției de piese arheologice de inventar în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Natalia Mateevici, Ecaterina Abâzova); „Administrarea colecției de ceramică, paleoantropologie și arheozoologie în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Ion Tentiuc, Eugen Mistreanu); „Problema formării colecției și bazei de date digitale de imagini și pelicule foto din săpăturile arheologice din Republica Moldova" (Denis Topal); „Administrarea colecției arheologice în cadrul Muzeului de arheologie „Tudor Arnăut" al Universității de Stat din Moldova" (Sergiu Matveev); „Administrarea colecției arheologice din fondurile Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi" (Ion Ciobanu, Vitalie Burlacu); „Problema sustragerii din situri și comercializării ilegale a patrimoniului arheologic național" (Vlad Vornic).

În rezultatul dezbaterilor, s-a constatat necesitatea imperioasă a reconfigurării politicilor de protejare și evidență a patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale, instituționale și locale, prioritizării și intensificării activităților, inclusiv, a inventarierii, sistematizării și conservării patrimoniului arheologic mobil.