PROPUNERI DE MODIFICĂRI LA

LEGEA MUZEELOR

Art. 4

Definiţia profesionistă a muzeului, cea mai răspândită până astăzi, rămâne cea dată în 2007 de către Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM). Articolul 4 al Legii muzeelor prezintă definiţia din 1974. Poate sa rămână, mari schimbări nu s-au făcut în cea din 2007, dar este necesar ca în loc de bunuri culturale sa introducem patrimoniul material şi imaterial sau tangibil şi intangibil (conform definiţiei din 2007) şi să notăm chiar de la început că muzeul este o instituţie permanentă

 

Adică ar fi : muzeu – instituţie permanentă, pusă în serviciul societăţii şi a dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care achiziţionează, păstrează, cercetează, valorifică, cu prioritate prin expunere patrimoniul material şi imaterial, în scop de instruire, educaţie şi agrement al publicului larg.

 

Tot în art. 4, noţiunea atestare ştiinţifică nu este înţeleasă. Poate este vorba de atribuire a bunurilor culturale. In cazul dat urmează a fi schimbate cuvintele atestare prin atribuire, iar determinare prin identificare.

 

Art. 6

În acest articol sunt prezentate funcţiile muzeului, cam 7 funcţii, dar este cunoscut faptul că muzeul are trei funcţii specifice principale:

-          funcţia de cercetare, constituire şi dezvoltare a patrimoniului muzeal;

-          funcţia de conservare şi restaurare a patrimoniului muzeal;

-          funcţia educaţională, azi se mai spune comunicativă, de valorificare cultural educativă

 

În cazul în care rămân aceleaşi, trebuie redactate un pic, după cum urmează:

a)      constituirea ştiinţifică, administrarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal, în conformitate cu profilul muzeului;

b)      evidenţa, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal;

c)      cercetarea patrimoniului cultural deţinut;

d)     protejarea şi asigurarea securităţii patrimoniului muzeal;

e)      punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreării;

f)       expunerea şi prezentarea, în expoziţia permanentă şi în expoziţii temporare, a patrimoniului pe care îl deţin;

g)      comunicarea publică prin publicaţii şi comunicări a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice;

h)      elaborarea şi derularea de proiecte şi programe cultural-ştiinţifice şi educaţionale în vederea promovării patrimoniului muzeal;

i)        elaborarea şi editarea de materiale de prezentare şi popularizare a colecţiilor muzeale (monografii, reviste, cataloage, pliante, ilustrate, afişe, filme ş. a.);

j)        realizarea cooperării şi a schimburilor intermuzeale şi interinstituţionale, la nivel regional, naţional şi internaţional.

 

După art. 6, propunem un articol nou, în capitolul MUZEELE, şi anume:

Art. 7. – Din punct de vedere al specificului patrimoniului muzeal, muzeele pot fi de istorie, de arheologie, de istorie naturală, de etnografie, de artă, de literatură, de ştiinţă şi tehnică, de arhitectură, memoriale, în aer liber etc.

Adică, art. 9 din capitolul III, îl transferăm în capitolul II.

Art. 8

a)      redactarea acestui punct în felul următor: bunuri clasate în patrimoniul cultural naţional mobil, de o deosebită valoare istorică, arheologică, etnografică, artistică, documentară, ştiinţifică şi tehnică, literară, reprezentând mărturii materiale şi spirituale ale evoluţiei comunităţilor umane, ale mediului înconjurător şi ale potenţialului creator uman;

c)      redactarea acestui punct în felul următor: manuscrise, tipărituri vechi şi rare;

d)     redactarea în felul următor: arme şi piese de harnaşament;

e)      redactarea în felul următor: piese de numismatică, medalistică, bonistică, filatelie, faleristică, heraldică etc.;

f)       redactarea în felul următor: piese din metale şi pietre preţioase, cu valoare istorică, artistică şi muzeală;

h)      după acest punct propunem să fie adăugat un punct nou, cu următorul conţinut: situri care au caracter arheologic, constituite din terenuri şi construcţii aferente;

i)        este necesar de a se adăuga la sfârşitul propoziţiei din punctul i, după punct şi virgulă: şi elemente de patrimoniu imaterial.

 

Art. 10

Cuvântul Completarea patrimoniului… de a fi înlocuit cu Îmbogăţirea…

a) şi b) de comasat în felul următor: „achiziţionarea de bunuri culturale din mijloacele bugetare alocate şi / sau din contul surselor financiare speciale, provenite din prestarea serviciilor cu plată”

e) acest punct trebuie divizat în două puncte distincte, cu următorul conţinut:

- donaţii acordate de persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate;

- primirea în gestiune a bunurilor culturale de la persoane fizice şi juridice străine în urma retrocedării pieselor de muzeu respective către ţara origine (de fapt, această modalitate de îmbogăţire a patrimoniului nu este înţeleasă)

f)       redactarea acestui punct în felul următor: primirea în gestiune a bunurilor culturale de la alte muzee în urma reorganizării sau lichidării acestora;

g)      redactarea acestui punct în felul următor: primirea în gestiune a bunurilor culturale de la organele vamale şi cele de drept, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Art. 11

b)      se propune următoarea redacţie: bunuri culturale, parte integrantă a tezaurelor arheologice şi istorice, descoperite pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Art. 13 (consacrat Registrului de stat al patrimoniului cultural mobil).

În (1), (2) şi (3) trebuie făcute unele modificări, deoarece conform Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil avem Registrul patrimoniului cultural naţional mobil.

Deci, Registrul de stat trebuie înlocuit cu Registrul patrimoniului cultural naţional mobil, de asemenea, prevederile acestui articol trebuie corelate cu stipulările din Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi din Regulamentul de clasare.

 

(2) – atestarea trebuie înlocuită cu identificarea, iar formularele trebuie înlocuite cu fişe

 

Art.15 - În afară de securitate este necesar de a adăuga şi: condiţii optime de conservare.

Articolul trebuie modificat în felul următor: Utilizarea bunurilor culturale din patrimoniul muzeal al Republicii Moldova se permite doar în condiţii optime de conservare şi care asigură securitatea deplină a acestora.

 

(3) Exportul provizoriu se permite în baza deciziei a cărui organ – Comisia de experţi sau Comisia Muzeelor şi Colecţiilor?. A se colaţiona cu actele normative adoptate în ultimul timp.

 

La acest capitol – PATRIMONIU MUZEAL, este stringent necesar de a introduce un articol nou, cu următorul conţinut:

Art. 16. – Patrimoniul muzeal exportat şi / sau importat provizoriu, în vederea expunerii, restaurării şi expertizării, se scuteşte de taxele vamale şi de cele pentru procedurile vamale, conform legislaţiei în vigoare.

 

Capitolul IV

Propunem ca în denumirea acestuia să fie şi introdusă clasificarea, deoarece anume despre aceasta este vorba la început. Denumirea capitolului ar fi:

CLASIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MUZEELOR

 

Art. 16

Cuvântul Organizarea muzeelor să se înlocuiască cu Înfiinţarea, pentru a evita repetarea cu punctul 4 din art. 18.

Textul articolului ar fi: Înfiinţarea muzeelor de către persoane fizice şi juridice se efectuează în condiţiile prezentei legi şi ale altor acte normative, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii.

 

Art.17.

Sunt enumeraţi factorii constitutivi ai muzeului – în total 4, dar sunt 5 recunoscuţi în toată lumea, al cincilea este - publicul

 

După articolul 17 de introdus două articole noi, cu următorul conţinut:

Art. 19. – În funcţie de forma de proprietate, de constituire şi de modul de administrare a patrimoniului muzeal, muzeele se pot afla în proprietate publică sau privată.

 

Art. 20. – În funcţie de forma de organizare, prin excepţie de la regulă, se pot organiza muzee fără personalitate juridică ca filiale sau secţii.

 

 

Art. 18

Aliniatul (1) de redactat în felul următor:

În funcţie de aria de acoperire teritorială, de mărimea şi de importanţa patrimoniului, muzeele pot fi:

a) de importanţă naţională;

b) de importanţă regională (muzee ale unităţilor administrativ-teritoriale autonome, raionale)

c) de importanţă locală (municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti).

 

După aliniatul c) de introdus unul nou, cu următorul conţinut:

d) Muzeele întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, asociaţiilor, uniunilor, societăţilor, confesiunilor religioase etc. formează o categorie aparte de muzee departamentale.

 

(3) de redactat acest aliniat în felul următor:

(3) Muzeele de importanţă naţională:

a) sunt muzeele de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunuri culturale mobile de valoare excepţională, semnificative în plan naţional şi internaţional pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, ştiinţă, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie şi epigrafie;

b) sunt organizate şi clasificate prin hotărâre de Guvern.

 

(4) acest aliniat se transferă mai jos, după aliniatul 6, în următoarea redacţie:

Muzeele aflate în proprietatea publică a statului se organizează şi funcţionează conform prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de autoritatea în subordinea căreia se află, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

 

(5) de redactat acest aliniat în felul următor:

(4) Muzeele de importanţă regională:

a) sunt muzeele de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunuri culturale mobile semnificative în plan regional pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, ştiinţă, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie şi epigrafie;

b) sunt organizate prin hotărârea autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii.

 

După aliniatul (5) de introdus un aliniat nou, cu următorul conţinut:

(5) Muzeele de importanţă locală:

a) sunt muzeele de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunuri culturale mobile, reprezentative în plan local – municipal, orăşenesc, comunal sau sătesc – pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, ştiinţă, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie şi epigrafie;

b) sunt organizate prin hotărârea autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii.

 

(6) aliniatul de comasează cu aliniatul (9) şi se redactează în felul următor:

(6) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, asociaţiile, societăţile, uniunile, confesiunile religioase etc. au dreptul de a organiza muzee, cu avizul prealabil al organelor de cultură ale autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile respectării prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative şi cu asigurarea condiţiilor de activitate necesare. În cazul lichidării muzeelor de acest tip, fondatorii lor pot transmite colecţiile muzeale în gestiunea instituţiilor muzeale aflate în proprietatea publică a statului.

 

Aici, după aliniatul (6), se transferă aliniatul (4) şi anume:

(7) Muzeele aflate în proprietatea publică a statului se organizează şi funcţionează conform prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de autoritatea în subordinea căreia se află, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

 

(7) şi (8) aliniatele date vor forma un articol nou cu următorul conţinut:

Art. 21. – (1) Cetăţenii Republicii Moldova … (după textul aliniatului 7)

(2) Securitatea colecţiilor muzeale… (după textul aliniatului 8)

 

Art. 19

(2) după cuvântul valorificare, trebuie de adăugat publică şi ştiinţifică (de cercetare şi valorificare publică şi ştiinţifică a…), apoi aşa cum urmează în text

 

Art. 20

(5) a) – ce înseamnă sistem de inspecţie?

 

Art.22

(2) referitor la conducerea muzeului – să se ţină cont de Noul Regulament cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director al instituţiilor muzeale de drept public – atunci trebuie făcute unele modificări la numit şi eliberat a directorului de muzeu.

(3) să se redacteze în felul următor:

a) consiliul de administraţie, desemnat, după caz, de director sau de proprietar. Componentă nominală a acestuia se aprobă de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, la propunerea directorului sau proprietarului.

c) comisia de evaluare şi achiziţii de bunuri culturale, desemnată, după caz, prin ordinul directorului de muzeu.

 

După punctul c) de introdus încă un punct, cu următorul conţinut:

d) comisia de conservare şi restaurare, desemnată, după caz, prin ordinul directorului de muzeu.

 

 

Art.23

a) – articolul se începe cu să înregistreze toate evenimentele, corect ar fi să documenteze…

d) să achiziţioneze… nu piese muzeale ci bunuri culturale

e) să publice… şi de popularizare a patrimoniului muzeal (nu popularizare a ştiinţei).

 

Art. 24

(2) muzeele nu desfăşoară activităţi economice, deoarece sunt instituţii non-profit prin definiţie. Poate fi înlocuită cu servicii. Adică am putea formula astfel:

(2) Veniturile valutare obţinute din serviciile prestate de muzee nu pot servi drept motiv pentru micşorarea alocaţiilor bugetare prevăzute pentru întreţinerea acestora.

 

Art. 27

(1) după bunurilor imobiliare de introdus şi materiale. Textul modificat al articolului:

Baza tehnico-materială a muzeelor o constituie totalitatea bunurilor imobiliare (clădiri, spaţii, terenuri etc.) şi materiale, transmise muzeelor în gestiune operativă.

 

După art. 29 de introdus un articol nou, cu următorul conţinut:

Art. 33. – (1) Preturile si tarifele pentru serviciile oferite de muzee sunt stabilite de conducerea acestora.

 (2) In cazul muzeelor publice, tarifele stabilite de acestea sunt aprobate de autoritatea în a cărei subordine se află, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 

Art. 30

Poate este cazul ca în Legea muzeelor să se scrie concret când şi cum se poate efectua lichidarea şi / sau reorganizarea unui muzeu. Legea stipulează că se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar care legislaţie?

(2) drept temei poate servi hotărârea comisiei de experţi sau a Comisiei Muzeelor?