#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Cercetările arheologice de salvare din Piața Veche a Chișinăului în anul 2012

În perioada aprilie-mai 2012 cercetătorii sectoarelor Arheologie de la MNAIM au efectuat investigații arheologice de salvare în Centrul Istoric al Chișinăului, în punctul Piața Veche, 10.

Aici, în procesul săpării gropii fundației pentru construirea unui edificiu multietajat, au fost afectate, și în mare parte distruse, straturile culturale din perioada medievală și premodernă, mai multe complexe de locuire, ateliere meșteșugărești, anexe gospodărești și gropi menajere ale târgului Chișinău.

Menționăm că microzona în care au fost efectuate cercetări pentru descărcare de sarcină arheologică a terenului face parte din cadrul Nucleului istoric al municipiului Chișinău (nr. 308 în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat), dar și din zona de protecție a Bisericii armenești Nașterea Maicii Domnului (nr. 23 în Registru), construită în anii 1803-1804, care sunt situri protejate de stat de categorie națională.

În rezultatul investigațiilor arheologice au fost curățate resturile pereților unor pivnițe vechi și fundațiile unor edificii din perioada medievală și premodernă. A fost evidențiată prin taluzare și documentată științific stratigrafia dezvoltării istorice a Chișinăului de la mijlocul secolul al XVII-lea și până în perioada modernă. Au fost cercetate două complexe, dintre care unul (L.-A.1) avea pereții din bârne la care era adosată o anexă formată din resturile unui cuptor meșteșugăresc distrus de lama buldozerelor; resturile altui cuptor cu groapă de acces și mai multe gropi menajere. În aceste complexe a fost descoperită o impresionantă colecție de unelte și piese, teracote ornamentate cu imaginea vulturului bicefal bizantin, sfeșnice, diverse categorii de vase din ceramică sau din sticlă, aparținând perioadei menționate. Tot aici au fost găsite mai multe monede din aramă sau metal alb, de proveniență tătărească, turcească și rusească, care permit încadrarea cronologică exactă a vestigiilor cercetate în procesul săpăturilor de salvare.

Materialele arheologice descoperite în zona Pieței Vechi a Chișinăului vin să completeze, cu noi și elocvente dovezi, puținele informații documentare scrise ajunse până astăzi sau mărturiile lacunare ale unor călători străini (Niccolo Barsi, Evlia Celebi etc.). Ele ne oferă posibilitatea de a reconstitui, mai aproape de realitățile social-economice, etapele apariției și dezvoltării vechiului târg din apropierea colinei Măzărache, depozitara unor vestigii istorice deosebit de importante pentru cunoașterea trecutul nostru.