#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

"Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)"

17 iunie – 16 septembrie 2013

Pe 17 iunie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă pentru public o nouă expoziție – „Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o frumoasă colecție de obiecte de orfevrărie laică și religioasă din perioada secolelor XVIII-XX. Colecția s-a constituit din achiziții și donații din partea unor persoane particulare, precum și de la diferite instituții de stat. Ea reunește piese provenite din ateliere rusești, vest-europene, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice. Printre acestea se evidențiază mai multe exponate provenite din renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Faberge, piese executate de atelierul Hlebnikov, Sazikov din Rusia, precum și câteva lucrări de producție locală, executate de atelierul de giuvaiericale din Orhei.

Pentru a crea publicului vizitator o imagine cât mai amplă referitoare la colecția de orfevrărie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în expoziție sunt prezentate o serie de podoabe bisericești și piese laice de diferite categorii. Aceste obiecte, pe lângă valoare lor artistică și intrinsecă, sunt deopotrivă documente de cultură materială și de viață socială.

Obiectele selectate pentru expoziție au fost divizate în două compartimente, unul dedicat obiectelor liturgice, iar cel de-al doilea – pieselor laice.

Piesele liturgice, în număr de 29 de exemplare, reprezintă mai multe tipuri de obiecte, cum ar fi ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, vase pentru împărtășanie, cădelnițe, sfeșnice. Un loc aparte îl ocupă „Evanghelia” publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint, executate în atelierul de giuvaiericale de la Orhei.

Piesele laice, care întrunesc 210 exemplare, sunt eșalonate în vitrine pe categorii de obiecte: vase ce țin de servirea ceaiului și a cafelei, pahare de diferite forme, tacâmuri, podoabe, diferite vaze și bomboniere, tabachere și port-țigarete. Toate acestea au fost selectate ținând cont de valoarea lor artistică și a tehnicilor de executare. Printre piesele cele mai timpurii se numără și un set din 4 păhăruțe cu picior, provenite din Imperiul Otoman, care poartă pe ele turaua sultanului. Menționăm de asemenea prezența în expoziție a câtorva obiecte, care, pe lângă valoare artistică și intrinsecă, au și valoare memorială. Dintre acestea face parte sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati (1786-1869) sau, aplicele primarului de Chișinău Carl Schmidt. Un interes deosebit îl reprezintă seturile de cuțite și furculițe, care poartă pe ele stema Basarabiei. Acestea au fost produse în Polonia, într-un atelier din Varșovia, la comanda autorităților locale din Basarabia în secolul al XIX-lea.

Pe pereți sunt amplasate panouri care reprezintă imaginile mărite ale unor piese aflate în expoziție, fiind completate de reproducerea extinsă a siglelor imprimate pe obiecte: mărci de atelier, mărcile meșterilor și titlul metalului.