#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Arhitectul Valentin Voițehovski – file din creație”

9 august – 9 septembrie 2012

Expoziția este dedicată comemorării a 35 de ani de la trecerea în neființă a arhitectului V. Voițehovski (1909-1977) și este un omagiu adânc adus acestei personalități, ce a contribuit mult la reconstrucția Chișinăului postbelic și la edificarea multor orașe ale republicii.

În baza proiectelor sale la Chișinău au fost construite circa 100 de clădiri, printre care cea a cinematografului „Patria" (1951), clădirile primului microraion de la Botanica (1952-1962), edificiul Ministerului Industriei Alimentare (1953), blocurile de studii ale Universității de Medicină „N. Testemițeanu" (1956-1962), clădirile microraionului IV de la Râșcani (1961), a Filarmonicii de Stat „S. Lunchevici" din Moldova (1962), un șir de blocuri locative de pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chișinău și multe blocuri locative, școli, cinematografe din orașele Bălți și Soroca. În opera sa Voițehovski a folosit motive ale arhitecturii populare moldovenești, obținând o îmbinare armonioasă a lor cu stilizarea potrivită a materialelor locale. Bazându-se pe tradițiile arhitecturii bizantine V. Voițehovski folosea la fațadele edificiilor în scopuri decorative elemente de ceramică glazurată. V. Voițehovski a stat la leagănul arhitecturii sovietice moldovenești, a construit împreună cu puținii arhitecți din pleiada sa o școală de arhitectură națională.

În cadrul expoziției sunt prezentate fotografii și documente inedite din colecțiile muzeale și particulare. O valoroasă colecție este și cea din patrimoniul MNAIM, privitoare la activitatea familiei Andronache (Andrunachevici) - Stadnițki, ce dezvăluie biografia soției marelui arhitect - Tatiana Alexandru, cunoscută pianistă și profesoară la Conservatorul de Stat din Chișinău, fiica renumitei pianiste din Basarabia, Antonina Stadnițki - Andronache. Un rol important în expoziție îi revine și compartimentului legat de dezvoltarea orașului Soroca, orașul de baștină al arhitectului V. Voițehovschi.

Din material autentic demonstrativ (proiecte, schițe, machete) este prezentat un singur proiect original - clădirea fostului Sovnarhoz (în prezent Ministerul Industriei), amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare. Mulți ani acest proiect s-a păstrat în patrimoniul Casei memoriale „A. V. Şciusev", actualmente se află în patrimoniul MNAIM. Această lucrare a arhitectului constituie nucleul de bază al expoziției.