#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Astrofizicianul Nicolae DONICI - 150 ani de Lumină”

15 septembrie – 15 octombrie 2024

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău și Fundația „Heritage 21", va fi găzduită expoziția intitulată „Astrofizicianul Nicolae Donici - 150 ani de Lumină".

Această inițiativă urmărește să prezinte într-un mod accesibil și concis viața și realizările remarcabile ale savantului Nicolae Donici (1/13 septembrie 1874 - 21 noiembrie 1960), descendent dintr-o veche familie nobiliară din Moldova. Donici a fost un pionier în studiul astronomiei, recunoscut la nivel internațional ca membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universității din Coimbra, Portugalia, și unul dintre primii membri ai Uniunii Astronomice Internaționale. Cercetările sale asupra eclipselor solare și a fenomenelor cosmice i-au adus aprecierea comunității științifice mondiale.

Unul dintre momentele de referință în activitatea sa științifică este înființarea, în 1908, a unui observator astronomic privat la Dubăsarii Vechi, pe moșia mătușii sale. Dedicat cercetării fenomenelor astrale, acest observator a devenit cunoscut la nivel internațional datorită ingeniozității lui Donici în adaptarea și perfecționarea echipamentelor. Printre realizările sale notabile se numără construirea în 1909 a unui spectroheliograf, utilizat pentru a fotografia cromosfera solară în raze K (calciu), fiind astfel singurul astfel de echipament din Europa de Est la acea vreme. Cercetările sale detaliate asupra granulelor fotosferice, flocoalelor cromosferice și protuberanțelor solare au contribuit semnificativ la avansarea cunoașterii științifice în domeniu.

Expoziția aduce în prim-plan și contribuția lui Nicolae Donici la Uniunea Astronomică Internațională (UAI), unde a avut o participare remarcabilă. El a fost un membru activ al mai multor comisii științifice, precum Comisia de Fizică Solară și Comisia Eclipselor Solare. Donici a participat la toate cele opt congrese UAI organizate între 1922 și 1955, în locații precum Roma, Cambridge, Leiden, Paris și Stockholm. În cadrul congresului de la Paris din 1935, el a prezentat rezultatele cercetărilor sale privind atmosfera solară, realizate la Observatorul său din Dubăsarii Vechi. Propunerea sa ca studiul luminii zodiacale să fie inclus în programul Comisiei pentru atmosfera solară a fost adoptată, consolidând astfel poziția sa de lider în cercetările astronomice internaționale.

Cele 20 de panouri ale expoziției oferă o incursiune amplă în viața și opera sa, dezvăluind importanța sa ca pionier al astronomiei mondiale și rolul său în dezvoltarea cercetărilor solare. Prin intermediul acestor materiale, vizitatorii vor putea înțelege nu doar realizările științifice ale lui Nicolae Donici, dar și moștenirea sa durabilă pentru știința mondială.

Expoziția poate fi văzută între 15 septembrie - 15 octombrie 2024, pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.