#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Cartând Marea Neagră”
(Marea Neagră în cartografia europeană)

18-30 iunie 2021

Cea mai veche dovadă cartografică a coastei Mării Negre din antichitate este o hartă a Mării Negre, realizată pe piele, care cuprinde perioada anilor 230-240 d.Hr. A fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice ale cetății Dura Europos de pe râul Eufrat din Siria. Este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (sec. IV), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteranean, practicate, în principal, de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor care au descris porturile, conexiunile și distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Abraham Ortelius a fost printre primii europeni care au creat hărți istorice, inclusiv una a Mării Negre. Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Nicolas și Guillaume Sanson, Guillaume de l'Isle, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Hărțile și descrierile geografice prezentate în expoziție arată că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific - oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari - care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate nu către credința umană, ci spre mintea umanistă.

Expoziția este organizată în cadrul proiectului „Portalul Arheologie, Istorie și Cultură din Marea Neagră" (ArHiCuP) al Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate. Partenerii proiectului sunt: Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția va fi prezentată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în perioada 18 - 30 iunie 2021.