#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Expoziții

„Chișinău: o istorie necunoscută”

Expoziție dedicată Zilei Culturii Naționale

12 ianuarie 2023 – 31 ianuarie 2024

Expoziția „Chișinău: o istorie necunoscută", concepută și organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

Chiar dacă cea mai veche mențiune documentară scrisă, care s-a păstrat, despre Chișinău este din secolul al XV-lea (anul 1436), cercetările efectuate în mai multe situri arheologice din diverse zone ale orașului (Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și altele) au demonstrat cu pregnanță că localitatea are o istorie mult mai veche și mai bogată decât se credea anterior. Astfel, conform ultimelor cercetări arheologice, cele mai vechi locuiri umane cunoscute în hotarele Chișinăului sunt considerate cele din zona Valea Morilor, unde au fost descoperite așezări datate în epoca paleoliticului (circa 20 mii ani î. Hr.), în epoca eneoliticului - cultura Cucuteni-Tripolie (4.000-2.600 î. Hr.), în epoca bronzului (mileniul II î. Hr.) și în epoca fierului timpuriu (mileniul I î. Hr.). De asemenea, în hotarele municipiului Chișinău (lunca râului Bâc, Malina Mică, Valea Morilor s.a.) au fost atestate urme de locuire umană din perioada romană târzie (secolele III-IV) și din evul mediu timpuriu (secolele VIII-XII). În același timp, conform unor date, pe locul actualului Chișinău ar fi existat o localitate din perioada dominației tătaro-mongolilor din cadrul Hoardei de Aur (secole XIII-XIV), adică din perioada imediat anterioară primei mențiuni documentare scrise cunoscute despre localitate.

Demersul expozițional este completat cu atestări documentare despre Chișinău, care se regăsesc în cărți domnești, gramote, urice sau hrisoave ce prezintă localitatea în calitate de târg sau de proprietate a unor mănăstiri, cu menționarea proprietarilor și ctitorilor de biserici care au contribuit la creșterea urbei de pe Bâc. Vizitatorii pot urmări dezvoltarea economică, evoluția comerțului intern și extern al orașului, admirând tezaure monetare și monede descoperite izolat, dar și uneltele de muncă, vase de ceramică frumos ornamentate. Acestea etalează gusturile și aspirațiile spre frumos ale chișinăuienilor, demonstrează paleta largă a îndeletnicirilor meșteșugărești și artistice ale populației locale de-a lungul veacurilor.

În expoziție este expusă o frumoasă și bogată colecție de vase din ceramică și faianță, dar și recipiente neobișnuite din sticlă cu o gamă variată de forme și dimensiuni, descoperite în imediata apropiere a Bisericii armenești. Particularitățile materialului din care au fost executate vasele demonstrează măiestria meșterilor locali, ale căror opere nu cedează prin nimic pieselor similare din alte centre de epocă.

Scopul expoziției este de a aduce la cunoștința publicului larg materialele arheologice și izvoarele scrise care reflectă aspecte inedite ale istoriei Chișinăului din cele mai vechi timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea. Obiectele prezentate în expoziție sunt piese autentice, originale, unele dintre ele fiind restaurate în cadrul laboratorului MNIM. Originalitatea expoziției constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, doar unele dintre acestea fiind incluse în circuitul științific prin publicare.