#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Chișinău: o istorie necunoscută”

Expoziție dedicată Zilei Culturii Naționale

12 ianuarie 2023 – 31 ianuarie 2024

Expoziția „Chișinău: o istorie necunoscută", concepută și organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

Chiar dacă cea mai veche mențiune documentară scrisă, care s-a păstrat, despre Chișinău este din secolul al XV-lea (anul 1436), cercetările efectuate în mai multe situri arheologice din diverse zone ale orașului (Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și altele) au demonstrat cu pregnanță că localitatea are o istorie mult mai veche și mai bogată decât se credea anterior. Astfel, conform ultimelor cercetări arheologice, cele mai vechi locuiri umane cunoscute în hotarele Chișinăului sunt considerate cele din zona Valea Morilor, unde au fost descoperite așezări datate în epoca paleoliticului (circa 20 mii ani î. Hr.), în epoca eneoliticului - cultura Cucuteni-Tripolie (4.000-2.600 î. Hr.), în epoca bronzului (mileniul II î. Hr.) și în epoca fierului timpuriu (mileniul I î. Hr.). De asemenea, în hotarele municipiului Chișinău (lunca râului Bâc, Malina Mică, Valea Morilor s.a.) au fost atestate urme de locuire umană din perioada romană târzie (secolele III-IV) și din evul mediu timpuriu (secolele VIII-XII). În același timp, conform unor date, pe locul actualului Chișinău ar fi existat o localitate din perioada dominației tătaro-mongolilor din cadrul Hoardei de Aur (secole XIII-XIV), adică din perioada imediat anterioară primei mențiuni documentare scrise cunoscute despre localitate.

Demersul expozițional este completat cu atestări documentare despre Chișinău, care se regăsesc în cărți domnești, gramote, urice sau hrisoave ce prezintă localitatea în calitate de târg sau de proprietate a unor mănăstiri, cu menționarea proprietarilor și ctitorilor de biserici care au contribuit la creșterea urbei de pe Bâc. Vizitatorii pot urmări dezvoltarea economică, evoluția comerțului intern și extern al orașului, admirând tezaure monetare și monede descoperite izolat, dar și uneltele de muncă, vase de ceramică frumos ornamentate. Acestea etalează gusturile și aspirațiile spre frumos ale chișinăuienilor, demonstrează paleta largă a îndeletnicirilor meșteșugărești și artistice ale populației locale de-a lungul veacurilor.

În expoziție este expusă o frumoasă și bogată colecție de vase din ceramică și faianță, dar și recipiente neobișnuite din sticlă cu o gamă variată de forme și dimensiuni, descoperite în imediata apropiere a Bisericii armenești. Particularitățile materialului din care au fost executate vasele demonstrează măiestria meșterilor locali, ale căror opere nu cedează prin nimic pieselor similare din alte centre de epocă.

Scopul expoziției este de a aduce la cunoștința publicului larg materialele arheologice și izvoarele scrise care reflectă aspecte inedite ale istoriei Chișinăului din cele mai vechi timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea. Obiectele prezentate în expoziție sunt piese autentice, originale, unele dintre ele fiind restaurate în cadrul laboratorului MNIM. Originalitatea expoziției constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, doar unele dintre acestea fiind incluse în circuitul științific prin publicare.