În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.
Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.
Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.
În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.
Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.
Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.
„Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”
1 iunie 2020 – 20 martie 2022
Coifura (denumire generică a acoperămintelor pentru cap) constituie o piesă de rezistenţă a uniformei militare, dar şi un obiect de artă reprezentativă, cu semnificaţie istorică şi emoţională. Ea este păstrată în colecţiile muzeale în calitate de mărturie a trecutului, capabilă să prezinte istoria organizării armatelor europene, influenţele străine succesive, dar şi încercările de stabilire a tradiţiilor naţionale.
Colecţia de coifură a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, constituită în a doua jumătate a secolului al XX-lea prin donaţii şi descoperiri fortuite, include peste 300 de piese din cele mai vechi timpuri până în prezent, oferind o imagine asupra evoluţiei acestui element de costum militar pe plan european. Colecţia conţine toate tipurile de acoperăminte pentru cap, o parte dintre care au aparţinut unor personalităţi militare.
Expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" aduce în faţa publicului cele mai reprezentative acoperăminte pentru cap - peste 200 de piese -, care provin din Imperiul Rus, Imperiul Otoman, Prusia, Austro-Ungaria, Franţa, Italia, România, Germania, URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova. Expunerea este făcută în ordine evolutivă, din sec. IV a. Chr. până în zilele noastre, din punctul de vedere al tipului de acoperământ de cap. Piesele înglobate în expoziţie reprezintă cóifuri, căşti, chivere, ceacăie, capele, bonete, fesuri, pălării, berete, chipiuri, şepci, căciuli etc., de diferite ţinute - de campanie, de stradă şi de gală.
Expoziţia îşi propune să evidenţieze principalele schimbări uniformistice survenite în decursul timpului ca urmare a dezvoltării şi perfecţionării instituţiei militare. Etapele de evoluţie a acoperământului de cap, legate de anumite momente ale organizării armatei, reflectă caracterele epocii, trecând de la modelele complicate, cu anexe somptuoase de ceremonie, la cele simple, adaptate războiului modern, când eficienţa armelor de foc sporeşte. Astfel, coifura din expoziţie evoluează cromatic, de la nuanţele vii (roşu, galben, albastru-deschis) la culorile închise, în special ale camuflajului.
Cele mai vechi obiecte din cadrul expoziţiei sunt două cóifuri, unul de tip frigian, datat cu cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. şi descoperit în 1958 la Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, într-un tezaur, şi altul din secolul al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi. Cele mai recente piese de coifură aparţin Armatei Naţionale a Republicii Moldova - şapcă, chipiu, căciulă, model 1992 şi 1995.
Dintre piesele expuse se remarcă: şapca de grenadier (Prusia, 1740-1785), chivăra de husar (Imperiul Rus, sec. XVIII), casca de general al infanteriei de gardă (Imperiul Rus, 1855), fesul militar (Imperiul Otoman, sf. sec. XIX), capela (Franţa, 1914-1918), casca Adrian (Franţa, 1915), chipiul de sublocotenent (România, 1930).
Expoziţia este completată cu accesorii de coifură - panaş, pompon, egretă, însemne de armă, furajeră - , precum şi cu elemente de echipament: epoleţi, cartuşiere, banduliere, centiroane, porthartă, cravaşă, mască şi ochelari de protecţie, dragon pentru sabie, toc de pistol etc.
De asemenea, sunt prezentate câteva specimene de uniforme: de general şi de trompet de ulani (Imperiul Rus, 1855), de husar (Imperiul Rus, 1855), de locotenent-colonel de roşiori (România, 1934), de general-maior de artilerie (URSS, 1945), de marinar (Polonia, anii '70 ai sec. XX), de militar (Republica Moldova, 1992).
Discursul expoziţional este complinit cu peste 30 de imagini ce reflectă evoluţia uniformei militare în ţările europene timp de trei secole (sursa: „Enciclopedia costumului militar" de I. Golyjenkov şi B. Stepanov, Moscova, 2001).
Toate piesele incluse în expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" contribuie la reconstituirea, peste timp, a fenomenului militar european.
În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.