Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
„Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”
1 iunie 2020 – 20 martie 2022
Coifura (denumire generică a acoperămintelor pentru cap) constituie o piesă de rezistenţă a uniformei militare, dar şi un obiect de artă reprezentativă, cu semnificaţie istorică şi emoţională. Ea este păstrată în colecţiile muzeale în calitate de mărturie a trecutului, capabilă să prezinte istoria organizării armatelor europene, influenţele străine succesive, dar şi încercările de stabilire a tradiţiilor naţionale.
Colecţia de coifură a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, constituită în a doua jumătate a secolului al XX-lea prin donaţii şi descoperiri fortuite, include peste 300 de piese din cele mai vechi timpuri până în prezent, oferind o imagine asupra evoluţiei acestui element de costum militar pe plan european. Colecţia conţine toate tipurile de acoperăminte pentru cap, o parte dintre care au aparţinut unor personalităţi militare.
Expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" aduce în faţa publicului cele mai reprezentative acoperăminte pentru cap - peste 200 de piese -, care provin din Imperiul Rus, Imperiul Otoman, Prusia, Austro-Ungaria, Franţa, Italia, România, Germania, URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova. Expunerea este făcută în ordine evolutivă, din sec. IV a. Chr. până în zilele noastre, din punctul de vedere al tipului de acoperământ de cap. Piesele înglobate în expoziţie reprezintă cóifuri, căşti, chivere, ceacăie, capele, bonete, fesuri, pălării, berete, chipiuri, şepci, căciuli etc., de diferite ţinute - de campanie, de stradă şi de gală.
Expoziţia îşi propune să evidenţieze principalele schimbări uniformistice survenite în decursul timpului ca urmare a dezvoltării şi perfecţionării instituţiei militare. Etapele de evoluţie a acoperământului de cap, legate de anumite momente ale organizării armatei, reflectă caracterele epocii, trecând de la modelele complicate, cu anexe somptuoase de ceremonie, la cele simple, adaptate războiului modern, când eficienţa armelor de foc sporeşte. Astfel, coifura din expoziţie evoluează cromatic, de la nuanţele vii (roşu, galben, albastru-deschis) la culorile închise, în special ale camuflajului.
Cele mai vechi obiecte din cadrul expoziţiei sunt două cóifuri, unul de tip frigian, datat cu cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. şi descoperit în 1958 la Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, într-un tezaur, şi altul din secolul al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi. Cele mai recente piese de coifură aparţin Armatei Naţionale a Republicii Moldova - şapcă, chipiu, căciulă, model 1992 şi 1995.
Dintre piesele expuse se remarcă: şapca de grenadier (Prusia, 1740-1785), chivăra de husar (Imperiul Rus, sec. XVIII), casca de general al infanteriei de gardă (Imperiul Rus, 1855), fesul militar (Imperiul Otoman, sf. sec. XIX), capela (Franţa, 1914-1918), casca Adrian (Franţa, 1915), chipiul de sublocotenent (România, 1930).
Expoziţia este completată cu accesorii de coifură - panaş, pompon, egretă, însemne de armă, furajeră - , precum şi cu elemente de echipament: epoleţi, cartuşiere, banduliere, centiroane, porthartă, cravaşă, mască şi ochelari de protecţie, dragon pentru sabie, toc de pistol etc.
De asemenea, sunt prezentate câteva specimene de uniforme: de general şi de trompet de ulani (Imperiul Rus, 1855), de husar (Imperiul Rus, 1855), de locotenent-colonel de roşiori (România, 1934), de general-maior de artilerie (URSS, 1945), de marinar (Polonia, anii '70 ai sec. XX), de militar (Republica Moldova, 1992).
Discursul expoziţional este complinit cu peste 30 de imagini ce reflectă evoluţia uniformei militare în ţările europene timp de trei secole (sursa: „Enciclopedia costumului militar" de I. Golyjenkov şi B. Stepanov, Moscova, 2001).
Toate piesele incluse în expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" contribuie la reconstituirea, peste timp, a fenomenului militar european.
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.