Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Contextul arheologic al descoperirii
Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor. O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.
Importanța și analogii culturale
Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.
„Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”
1 iunie 2020 – 20 martie 2022
Coifura (denumire generică a acoperămintelor pentru cap) constituie o piesă de rezistenţă a uniformei militare, dar şi un obiect de artă reprezentativă, cu semnificaţie istorică şi emoţională. Ea este păstrată în colecţiile muzeale în calitate de mărturie a trecutului, capabilă să prezinte istoria organizării armatelor europene, influenţele străine succesive, dar şi încercările de stabilire a tradiţiilor naţionale.
Colecţia de coifură a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, constituită în a doua jumătate a secolului al XX-lea prin donaţii şi descoperiri fortuite, include peste 300 de piese din cele mai vechi timpuri până în prezent, oferind o imagine asupra evoluţiei acestui element de costum militar pe plan european. Colecţia conţine toate tipurile de acoperăminte pentru cap, o parte dintre care au aparţinut unor personalităţi militare.
Expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" aduce în faţa publicului cele mai reprezentative acoperăminte pentru cap - peste 200 de piese -, care provin din Imperiul Rus, Imperiul Otoman, Prusia, Austro-Ungaria, Franţa, Italia, România, Germania, URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova. Expunerea este făcută în ordine evolutivă, din sec. IV a. Chr. până în zilele noastre, din punctul de vedere al tipului de acoperământ de cap. Piesele înglobate în expoziţie reprezintă cóifuri, căşti, chivere, ceacăie, capele, bonete, fesuri, pălării, berete, chipiuri, şepci, căciuli etc., de diferite ţinute - de campanie, de stradă şi de gală.
Expoziţia îşi propune să evidenţieze principalele schimbări uniformistice survenite în decursul timpului ca urmare a dezvoltării şi perfecţionării instituţiei militare. Etapele de evoluţie a acoperământului de cap, legate de anumite momente ale organizării armatei, reflectă caracterele epocii, trecând de la modelele complicate, cu anexe somptuoase de ceremonie, la cele simple, adaptate războiului modern, când eficienţa armelor de foc sporeşte. Astfel, coifura din expoziţie evoluează cromatic, de la nuanţele vii (roşu, galben, albastru-deschis) la culorile închise, în special ale camuflajului.
Cele mai vechi obiecte din cadrul expoziţiei sunt două cóifuri, unul de tip frigian, datat cu cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. şi descoperit în 1958 la Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, într-un tezaur, şi altul din secolul al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi. Cele mai recente piese de coifură aparţin Armatei Naţionale a Republicii Moldova - şapcă, chipiu, căciulă, model 1992 şi 1995.
Dintre piesele expuse se remarcă: şapca de grenadier (Prusia, 1740-1785), chivăra de husar (Imperiul Rus, sec. XVIII), casca de general al infanteriei de gardă (Imperiul Rus, 1855), fesul militar (Imperiul Otoman, sf. sec. XIX), capela (Franţa, 1914-1918), casca Adrian (Franţa, 1915), chipiul de sublocotenent (România, 1930).
Expoziţia este completată cu accesorii de coifură - panaş, pompon, egretă, însemne de armă, furajeră - , precum şi cu elemente de echipament: epoleţi, cartuşiere, banduliere, centiroane, porthartă, cravaşă, mască şi ochelari de protecţie, dragon pentru sabie, toc de pistol etc.
De asemenea, sunt prezentate câteva specimene de uniforme: de general şi de trompet de ulani (Imperiul Rus, 1855), de husar (Imperiul Rus, 1855), de locotenent-colonel de roşiori (România, 1934), de general-maior de artilerie (URSS, 1945), de marinar (Polonia, anii '70 ai sec. XX), de militar (Republica Moldova, 1992).
Discursul expoziţional este complinit cu peste 30 de imagini ce reflectă evoluţia uniformei militare în ţările europene timp de trei secole (sursa: „Enciclopedia costumului militar" de I. Golyjenkov şi B. Stepanov, Moscova, 2001).
Toate piesele incluse în expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" contribuie la reconstituirea, peste timp, a fenomenului militar european.
Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.