#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Colonia germană Emmental – reflecții plastice”

17 septembrie – 17 octombrie 2024

Expoziția „Colonia germană Emmental - reflecții plastice", organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Primăria comunei Pervomaisc, va fi inaugurată pe 17 septembrie 2024, la ora 13:00. Aceasta marchează 210 ani de la stabilirea primilor coloniști germani în Basarabia, oferind o incursiune artistică în istoria și moștenirea comunității germane din regiune.

Germanii din Basarabia au format ultimul val de emigranți germani stabiliți în „Rusia Nouă" după înfrângerea Imperiului Otoman de către Rusia, în mai 1812. În Apelul „Către germanii din ducatul Varșoviei", din 29 noiembrie 1813, țarul Alexandru I, invită coloniştii germani să se stabilească la Marea Neagră, promiţându-le pământ şi libertăţi. Imigranţii au venit mai cu seamă din sud-vestul Germaniei şi din Prusia.

Această minoritate a dezvoltat în Basarabia, pe parcursul a 125 ani de colonizare, o comunitate prosperă, căreia îi era caracteristică autonomia locală şi o etică protestantă temeinică. Coloniștii germani au conveţuit în vecinătate paşnică cu celelalte comunități etnice și religioase. În 1940, ca urmare a pactului Molotov-Ribbentrop (1939), au fost strămutați 93 500 germani din Basarabia și stabiliţi în mare parte în Polonia ocupată. La începutul anului 1945 aceștia au fost nevoiți să evadeze și să-şi creeze o nouă viață într-o Germanie divizată.

Expoziția explorează povestea și moștenirea coloniștilor germani din Emmental (azi comuna Pervomaisc), una dintre cele mai mari colonii germane din Basarabia, reflectată în picturile Antoninei Casap, originară din această localitate. Lucrările expuse evocă peisaje rurale de o serenitate aparte, arhitectura specifică satelor germane, portrete care surprind viața cotidiană a coloniștilor, tradițiile și obiceiurile din comunitate, dar și compoziții abstracte care reflectă dinamismul schimbărilor culturale și sociale.

Discursul expozițional oferă o nouă perspectivă asupra modului în care arta poate interpreta istoria unei comunități. Fiecare lucrare expusă este o punte între trecut și prezent, o invitație la meditație asupra modului în care istoria ne modelează identitățile colective și individuale.

Expoziția „Colonia germană Emmental - reflecții plastice" poate fi vizitată în perioada 17 septembrie - 9 octombrie 2024, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989 121A.