#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Basarabia în prima jumătate a sec. XX”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul expozițional dedicat epocii contemporane, debutează cu o serie de piese ce reflectă mișcările social-culturale de la începutul secolului al XX-lea, primul Război Mondial și mișcarea națională din anul 1917, care a culminat cu crearea primului parlament basarabean - Sfatul Ţării și Unirea Basarabiei cu România.

Compartimentul „Basarabia în prima jumătate a sec. XX”

Principalele evenimente și personalități care au stat mai întâi la proclamarea independenței de Rusia, la 24 ianuarie 1918, iar apoi și a unirii cu Ţara, la 27 martie 1918, sunt prezentate în expoziția muzeală: fotografiile lui Paul Gore, Alexei Mateevici, Nicolai Alexandri - lideri ai mișcării naționale din Basarabia, dar și cele ale demonstrațiilor de la Chișinău și Bălți din anul 1917, precum și cea a clădirii în care la 21 noiembrie și-a lansat activitatea Sfatul Ţării. Toate aceste piese reprezentative oferă o rezonanța emotivă deosebită. Spiritul timpului este întregit prin reconstituirea biroului redacției ziarului Cuvânt moldovenesc, important organ de presă al mișcării naționale din Basarabia.

Procesul de integrare a teritoriului dintre Prut și Nistru în viața politică, economică și culturală a României întregite a atras după sine transformări social-economice importante, dar mai cu seamă o amplă înflorire a culturii și învățământului. Mărturie în acest sens sunt colecțiile de fotografii, documente, cărți, medalii și opere de artă din patrimoniul muzeului. Printre cele mai prestigioase instituții de învățământ prezentate în expoziție sunt: Liceul de băieți „B.P. Hasdeu", Liceul de fete „Regina Maria", Liceul militar „Regele Ferdinand", și, desigur, renumita Şcoală de Belle Arte condusă de sculptorul Alexandru Plămădeală.

Mai multe imagini fotografice și afișe teatrale relatează despre activitatea prodigioasă a Teatrului Național din Basarabia, dar și a unor personalități marcante ale vieții politice și culturale din perioada interbelică cum ar fi scriitorul și omul politic Constantin Stere, compozitorul Alexandru Cristea, directoarea Conservatorului „Unirea" Anastasia Dicescu, soprana cu renume mondial Maria Cebotari, solistă a operelor din Viena, Dresda și Berlin, cântărețele de operă Lidia Lipcovschi și Lidia Babici.