#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Epoca romană este reprezentată prin variate piese, printre care și un set de vase romane din bronz și din lut, descoperite într-un mormânt sarmatic de lângă satul Olănești, raionul Ştefan-Vodă, între care și o raritate - un vas de lut în formă de berbec.

Secolelor I-III p. Chr. aparțin multiple vase din lut cenușiu, podoabe din pietre semiprețioase, os și scoici, agrafe din metale nobile.

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

În urma invaziilor din perioada marilor migrații ale popoarelor și dispariției culturii Sântana de Mureș-Černeahov (secolele III-IV p. Chr.), spațiul actual al Republicii Moldova a fost cumplit devastat. Ca rezultat, are loc degradarea tuturor sferelor vieții economice și sociale a băștinașilor. În secolul al VI-lea, în teritoriile locuite de populația romanică rarefiată pătrund triburile slavilor care se deplasau spre Balcani. Sub influența acestora au loc schimbări în cultura materială a romanicilor.

Așezările sunt de mici dimensiuni. Populația locuiește în case de tip semi-bordei, încălzite de cuptoare din piatră. Principalele preocupări sunt agricultura și creșterea animalelor. Un anumit rol în viața cotidiană îl au meșteșugurile. Spre deosebire de perioada anterioară, vesela este prelucrată manual, fără utilizarea roții olarului. Cele mai multe unelte de muncă sunt confecționate din os, corn și piatră. Piesele din metal sunt foarte rare, însă nu lipsesc.

Materialele arheologice din secolele VI-VII p. Chr., descoperite în procesul investigațiilor în mai multe așezări și necropole din spațiul pruto-nistrean, reflectă viața și activitatea romanicilor de răsărit și a alogenilor într-o perioadă marcată de importante transformări social-economice și culturale.

Aceste descoperiri mărturisesc despre existența anumitor relații de schimb ale romanicilor răsăriteni cu comunitățile limitrofe, în special cu Imperiul Bizantin. Printre acestea menționăm amforele și vasele modelate la roata olarului, podoabe din bronz, monede etc.

Epoca Evului Mediu timpuriu este reprezentată prin cultura materială - vase, unelte de muncă, podoabe și piese vestimentare, cruci-encolpioane - a fondatorilor primelor formațiuni prestatale (sec. IX-XII) și statale timpurii (sec. XIII-XIV).