#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul Istorie Medievală (sec. XIII-XVIII)

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul este consacrat culturii materiale a secolelor XIII-XVI, care reprezintă perioada constituirii și evoluției statului medieval Moldova. Circuitul expozițional debutează cu o serie de obiecte provenite de la Costești, oraș medieval al Hoardei de Aur, ce a existat câteva decenii la mijlocul secolului XIV, ca centru meșteșugăresc și comercial, cu populație eterogenă adusă de tătaro-mongoli din alte zone.

Un spațiu amplu este rezervat vestigiilor arheologice descoperite la Orheiul Vechi, dintre care menționăm podoabe, ceramică de lux, ceramică uzuală, arhitecturală, monede, care confirmă caracterul urban al așezării și prosperitatea acestui oraș. Un alt grup de piese de patrimoniu reflectă „epoca de tranziție" și perioada moldovenească a Orheiului Vechi. Intensa viață comercială a Ţării Moldovei este reprezentată de un șir de descoperiri monetare. Menționăm depozitul de lingouri-sommi de argint din sec. al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi, tezaurele monetare provenite de la Chișinău și Criuleni, (sec. XVI-XVII), care atestă o mare varietate de emisiuni monetare.

Lupta pentru apărarea ființei naționale a statului medieval a constituit o permanentă preocupare în perioada evului mediu. Faptele de luptă ale lui Ştefan cel Mare au dus faima domnitorului în întreaga Europă. Despre aceste momente de glorie vin să ne amintească colecția de arme și echipament militar din expoziție: zale, coif, spadă, arbaletă, halebardă. Din această colecție fac parte și tunurile de la Orheiul Vechi, datate cu sec. XV, exponate unicat pentru spațiul pruto-nistrean.

În secolul al XVIII-lea teritoriul Moldovei se transformă într-o arenă a războaielor ruso-turce. Acele timpuri și evenimente sunt scoase în evidență prin colecția de arme albe și de foc, echipament militar, medalii și hărți.

Ultimul segment al compartimentului dat este consacrat culturii spirituale, care este ilustrată printr-o serie de cărți religioase, icoane, cruci, vestigii arheologice provenite de la mănăstirea Căpiana, tipărituri cu caracter laic, precum și obiecte de epocă.