#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul reunește mărturii documentare despre al Doilea Război Mondial și represiunile politice din perioada dictaturii staliniste.

Numeroase fotografii, documente, piese de vestimentație militară, scrisori de pe front, obiecte ale foștilor combatanți reconstituie calvarul războiului care a provocat moartea a milioane de oameni și a cauzat pierderi materiale incomensurabile.

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

Printre relicvele expuse sunt: imaginea fotografică a comandantului regimentului 12 dorabanți Gh. Niculescu, primul colonel român căzut în luptele de la Ţiganca la 9 iulie 1941; scrisorile de pe front adresate soției de către E. Filatov, ostaș în Armata Română; livretul militar ce a aparținut lui V. Sava, originar din com. Bardar, județul Lăpușna; imaginea fotografică și casca de aviator a lui S. Harhalup, doborât în ziua de 30 iunie 1941 în timpul unei lupte deasupra satului natal Valea Adâncă, raionul Camenca; bluza militară a marinarului I. Caimacan și epoleții colonelului L. Grecul, participanți la război în cadrul Armatei Sovietice.

Câteva piese muzeale amintesc de cel mai îngrozitor lagăr al morții – cel de lângă Auschwitz-Birkenau din Polonia, unde și-au găsit moartea peste 4 mln de oameni, reprezentanți a 27 de naționalități.

Alături prezentăm haina de deținut al lagărelor sovietice însoțită de un certificat pe numele lui Vasile Cojocaru, fost deținut politic, și o adeverință prin care se constată că Petru Cojocaru a fost împușcat în anul 1942 în lagărul din Mariinsk, reg. Kemerovo.

Același destin l-au avut zeci de mii de basarabeni care au cunoscut Gulag-ul sovietic. Pe parcursul a 11 ani, din 1940 până în 1951, în RSSM au fost operate trei deportări pe scară largă și zeci de arestări și deportări locale. În iunie 1941 au fost deportate 3470 de familii ale „elementelor antisovietice” (22 848 de persoane). În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, 11293 de familii, peste 35 mii de oameni, cei mai harnici și devotați pământului plugari, au fost ridicați cu forța, fiind trimiși la pierzanie în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale imperiului sovietic. În 1951, ca urmare a desfășurării operației „Nord”, au fost silite să plece pe alte meleaguri 723 de familii ale sectanților-iehoviști – peste 2600 de persoane.

Expoziția include fotografii, scrisori din lagăre, liste ale averii confiscate, obiecte personale ale celor deportați, alte mărturii documentare despre destinul unor oameni care au cunoscut calvarul deportării cum ar fi: poetul Nicolae Ţurcanu, savantul Alexei Bârlădeanu, profesoara Ecaterina Dementieva, familia Buiuc din Chiperceni, Orhei; famila Baciu din Mereni, Anenii Noi; familia Berezovschi din Chișinău; Xenia Butnaru din Strășeni, soții Alexandra și Grigore Scafaru din Ciuciuleni, Nisporeni și mulți, mulți alții.