#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„COPILĂRIA ÎN GULAG”

Senatul Parlamentului României

20-31 mai 2024

În data de 20 mai 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România și Senatul României, a organizat un nou vernisaj al expoziției itinerante „Copilăria în Gulag" (curator dr. Ludmila D. Cojocaru). Evenimentul are loc în contextul împlinirii în anul 2024 a 75 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia, care a avut loc pe 5-6 iulie 1949.

Expoziția „Copilăria în Gulag" prezintă imagini foto-documentare care reflectă viața copiilor basarabeni condamnați la deportare, foamete, rusificare, îndoctrinare și separare forțată de propriile familii în baza politicilor represive ale regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească, în perioada 1940-1941 și 1944-1953.

Demersul expozițional reuneşte circa 180 de imagini foto-documentare, însoțite de memorii şi documente de arhivă valorificate din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Muzeului Ținutului Edineț, Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, Institutului Pro Memoria, din arhivele comunităților memoriei, precum și arhivele de familie ale victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească.

Expoziția constituie un omagiu adus copiilor care au trecut prin atrocitățile regimului totalitar-comunist din URSS, un semn de memorie celor fără de vină, un gest de justiţie simbolică faţă de copiii basarabeni care au trecut prin Gulag.

Evenimentul s-a bucurat de prezența membrilor corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanților instituțiilor de stat din România, dar și istoricilor și celor interesați de parcursul Republicii Moldova.

Expoziția poate fi vizitată în foaierul Sălii de Plen a Senatului Parlamentului României (București, Palatul Parlamentului, str. Izvor, nr. 2-4) până în data de 31 mai 2024.

Expoziţia foto-documentară „Copilăria în Gulag" a fost realizată cu suportul Programului „The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.