#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

„Corupția și războiul”

9 – 29 decembrie 2022

În data de 9 decembrie, de Ziua Internațională Anticorupție, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziția „Corupția și războiul", organizată de către Ziarul de Gardă.

Expoziția încadrează peste 100 de exponate din presa națională și internațională a anului 2022, care aduc vizitatorii în fața unor întrebări directe: Este corupția o cauză a războiului? Ar putea combaterea corupției să prevină războaiele? Poate exista pacea fără integritate și transparență?

Expoziția este împărțită în câteva zone: Coridorul Corupției Naționale, Cercul Războiului, Caracatița moldo-rusă și Tunelul cu Luminiță. Exponatele reprezintă articole de presă, documente, imagini, fotografii, scheme, colaje executate de ZdG, dar și de alte redacții din Moldova și din lume.

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă: „Luptăm tot anul cu acest flagel și noi, la Ziarul de Gardă, luptăm de 18 ani, și e foarte important să ne oprim în una din zile să tragem niște linii, să facem niște totaluri și să înțelegem ce mai este de făcut. Azi mă simt foarte bine pentru că au venit oamenii să vadă ce se întâmplă cu corupția și războiul în Republica Moldova și în lume și credem că orice informație expusă pentru public ajută să soluționăm problemele societății noastre. Expoziția este un tribut adus jurnalismului de investigație, dar este și un ceva care acoperă golul informațional care este în societate, pentru că dacă ne uităm, vedem că încă nu toți oamenii înțeleg în ce mod corupția duce la război".

La evenimentul de lansare au participant zeci de invitați și curioși să afle mai multe despre corupția din Republica Moldova. Totodată, au fost prezenți ambasadorii Marii Britanii, SUA și a Regatului Țărilor de jos, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, directoarea adjunctă a Procuraturii Anticorupție.

Expoziția „Corupția și războiul" poate fi vizitată de către publicul larg la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în perioada 9 - 29 decembrie 2022.