#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

Cultura şi ştiinţa Moldovei în sec. XX: Personalităţi

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul expoziţional reflectă unele aspecte ale vieţii culturale şi ştiinţifice din Moldova postbelică prin prisma activităţii unor personalităţi notorii din diverse domenii: literatură, teatru, muzică, cinematografie, educaţie, ştiinţă.

În pofida regimului politic şi a terorii roşii instalate în RSSM după anul 1944, societatea moldovenească a urmat legile dialecticii şi a continuat să se dezvolte. Ca urmare, epoca sovietică s-a remarcat nu doar prin orori, măsuri excepţionale sau teroare, dar şi prin realizări importante în diverse domenii - ştiinţă, cultură, economie, medicină etc. Spiritele luminate ale neamului s-au împotrivit politicii de asimilare şi deznaţionalizare, au construit, au educat copii, au creat opere de valoare, au protejat şi au promovat patrimoniul cultural-istoric naţional. Creaţia acestor personalităţi reprezintă o adevărată moştenire culturală şi ştiinţifică a cărei valoare se va accentua odată cu scurgerea anilor.

Relicvele prezentate în cadrul compartimentului expoziţional readuc în prim plan viaţa şi opera unor personalităţi emblematice ale culturii şi ştiinţei naţionale cum ar fi: regizorii Emil Loteanu şi Valeriu Gagiu, actorii Eugeniu Ureche şi Domnica Darienco, Mihai Volontir şi Grigore Grigoriu, pictorul Mihail Grecu, primadona Operei Naţionale Maria Bieşu, actorii şi regizorii Ion Ungureanu şi Sandri Ion Şcurea, Valeriu Cupcea şi Veniamin Apostol, academicienii Nicolae Corlăteanu şi Ilie Untilă, Sergiu Rădăuţanu şi Anton Ablov, medicii Nicolae Testemiţanu şi Natalia Gheorghiu, scriitorii Andrei Lupan şi Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari ş. a.