#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„DAVELE MOLDOVEI”

(Fortificațiile traco-getice din spațiul pruto-nistrean la 70 de ani de la începutul cercetării)

20 septembrie – 31 octombrie 2016

Expoziția „Davele Moldovei" a fost organizată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este dedicată aniversării a 70-a de la începutul investigaților arheologice la cetățile traco-getice de pe teritoriul actualei Republici Moldova. Ea reunește circa 160 piese arheologice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și ale Muzeului de antichități „Tudor Arnăut" de la Universitatea de Stat din Moldova. Vestigiile arheologice sunt reprezentate de: vase ceramice de diferite forme și dimensiuni, unelte de muncă, arme, piese vestimentare și de podoabă, obiecte de cult etc.

Primele fortificații traco-getice din spațiul pruto-nistrean sunt semnalate încă în perioada interbelică. Însă, repertorierea și cercetarea lor demarează abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Un merit deosebit în descoperirea și investigarea siturilor fortificate din sec. VI-III a. Chr. îl are cercetătorul G.D. Smirnov care în anul 1946 întreprinde mai multe periegheze în bazinul Nistrului Mijlociu, bazinul Răutului Inferior, bazinul Botnei. Ca urmare, au fost descoperite cetățile de la: Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „Revechin", Butuceni, Trebujeni „Potârca", Horodca Mare, Horodca Mică ș.a. În același an, la 29 august, sub conducerea lui G.D. Smirnov încep săpăturile la cetatea Saharna Mare, prima fortificație traco-getică de pe teritoriul actualei Republici Moldova, cercetată arheologic.

Perieghezele și investigațiile arheologice la cetățile traco-getice au continuat și în deceniile următoare, ceea ce a condus la cunoașterea la momentul de față a peste 80 de situri de acest tip.

În urma cercetărilor arheologice, realizate pe parcursul ultimilor 70 de ani, au fost recuperate numeroase și variate vestigii, a căror majoritate, actualmente, se află în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Un loc aparte în expoziție îl ocupă vasele ceramice de diferite forme și dimensiuni, provenite din săpăturile lui G.D. Smirnov de la Butuceni, precum și din cercetările recente de la Saharna Mare, Saharna „Revechin", Trebujeni „Potârca", Horodca Mică, Rudi ș.a.

Activitatea de producție în fortificațiile traco-getice este argumentată de numeroasele unelte de muncă, prezente în expoziție prin topoare, seceri, cuțite și alte piese din fier. De asemenea, sunt expuse fusaiole de diferite dimensiuni și forme, utilizate de locuitorii cetăților la torsul lânii, inului etc.

Un rol important în stabilirea caracterului militar al fortificațiilor îl au armele atestate în majoritatea siturilor investigate arheologic. În expoziție ele sunt reprezentate de numeroase vârfuri de săgeți, confecționate din bronz.

O categorie aparte de descoperiri constituie piesele de podoabă, vestimentare și toaletă, prezentate de oglinzi, fibule, brățări, inele ș.a., confecționate din argint, bronz și fier.

Relațiile comunităților care au locuit în fortificațiile traco-getice și în așezările din împrejurimi cu civilizația greacă sunt demonstrate de numeroase piese de import: amfore, veselă de lux, podoabe etc. Acestea fiind prezente în expoziție prin lekane, amfore întregi și fragmentare, ce provin din faimoase centre grecești ca Chios, Thasos, Heracleea Pontică, Sinope ș.a.

Expoziția este completată de un șir de postere în care sunt redate hărți, ortofotoplanuri, imagini de ansamblu ale fortificațiilor, fotografii ale valurilor și șanțurilor de apărare, imagini ce redau procesul investigațiilor arheologice etc.

Pliant: