#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Descoperiri arheologice din Germania”

21 iunie-15 iulie 2012

Pe 21 iunie 2012, la Bălți, în incinta Pinacotecii, a fost inaugurată expoziția de fotografii „Descoperiri arheologice din Germania". La manifestarea de deschidere a expoziției a participat atașatul cultural al Ambasadei Germaniei în Republica Moldova K.F. Buschendorf, viceprimarul mun. Bălți A. Usatîi și directorul general al Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei Eugen Sava.

Expoziția a fost concepută de profesorul Svend Hansen, director al Eurasien Abteilung de la Institutul Arheologic German (Deutsches Archäologisches Institut - Berlin) și reprezintă o invitație la descoperirea universului arheologic din vestul Europei Centrale. Până în prezent expoziția a fost expusă în mai multe orașe din România - Iași, Galați, Cluj, Sibiu, Alba Iulia - ajungând și în Republica Moldova, la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei din Chișinău și la Pinacoteca din Bălți.

Expoziția ilustrează 45 de obiecte de o valoare deosebită pentru arheologia Germaniei. Cel mai vechi obiect din expoziție este un topor de mână din epoca pietrei, iar cele mai noi obiecte aparțin Evului Mediu timpuriu. Imaginile aflate în expoziția de față reprezintă diferite stiluri de prezentare fotografică a unor descoperiri. Ele ne arată că descoperirile arheologice nu fac doar obiectul unor clasificări științifice seci, ci că pot fi contemplate din diferite unghiuri de vedere. Prezentarea fotografică a descoperirilor permite concentrarea asupra obiectului în singularitatea lui. Separarea obiectelor unele de celelalte prin ramă și paspartu evită realizarea oricărei legături de filiație între ele. Fiecare descoperire reprezintă în parte o situație istorică proprie și specifică, ce trebuie prezentată în sine. Iată pentru ce, în expoziția de față nu s-a făcut încercarea iluzorie de a relata o istorie conexională, care să presupună de pildă o desăvârșire tehnică treptată sau un progres civilizator general. Dimpotrivă, descoperirile arheologice reprezintă tocmai un lanț de discontinuități, mai mult decât își închipuie istoria. Fiecare obiect este reprezentantul unei anumite conjuncturi istorice, pe care se cuvine să o sondăm.

Expoziția va fi itinerată la Pinacoteca din Bălți între 21 iunie și 15 iulie 2012.

Organizatori și parteneri:
Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei - Chișinău
Deutsches Archäologisches Institut - Berlin
Deutsches Kultur-Zentrum - Iași
Institutul de Arheologie - Iași
Centrul Cultural Akzente - Chișinău
Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova - Chișinău

#Exponatul Lunii

Păhar de sticlă din necropola de tip Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV d.Hr.) de la Tigheci

„Descoperiri arheologice din Germania”

21 iunie-15 iulie 2012

#Exponatul Lunii