#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual

Expoziții

„Enigma. Victoria decriptării”

14 – 30 iunie 2021

Datorită genialilor matematicieni polonezi, complicatul cifru al „Enigmei", o mașină de criptat germană, a fost spart. Acest lucru a influențat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. La mai bine de șaptezeci de ani de la încheierea sa, Institutul Polonez și Consiliul Voievodatului Wielkopolska vă invită, în perioada 14-30 iunie 2021, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, să vizitați expoziția intitulată „Enigma. Victoria decriptării".

Mașina de criptat germană „Enigma" a fost realizată de Arthur Scherbius. Aceasta a obținut un succes comercial pe piața civilă, precum și în instituțiile de stat și în cele administrative, cu mult înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial (1939 -1945). Încă din 1932, criptologii polonezi au reușit să descifreze pentru prima oară codurile extrem de complicate ale „Enigmei". Acest lucru a avut loc la Palatul Saxon din Varșovia, care adăpostea sediul Biroului de Cifruri din Divizia a II-a a Statului Major al Armatei Poloneze.

Părinții succesului au fost matematicienii-criptologi polonezi: Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski. Realizările lor au permis decodarea cifrurilor „Enigmei", îmbunătățite constant.

Cu cinci săptămâni înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, pe 25 iulie 1939, șefii Biroului de Cifruri din Polonia și matematicienii-criptologi au dezvăluit performanțele poloneze serviciilor secrete franceze și britanice. După declanșarea războiului, acțiunea de descifrare a continuat în Marea Britanie și Franța, cu participarea oamenilor de știință polonezi deopotrivă. Această parte a poveștii este cunoscută, însă, din filme și cărți.

Expoziția pregătită de Consiliul Voievodatului Wielkopolska și, în versiune românească, de Institutul Polonez din București, ne apropie de istoria eroilor-criptologi polonezi mai puțin cunoscuți, de profesorii și colaboratorii acestora, ale căror cunoștințe și geniu matematic le-au permis să spargă unul din cele mai bine păzite secrete ale celui de-al Treilea Reich.

Urmărind dezvoltarea economiei contemporane sprijinite pe cunoaștere, uităm adesea că, în multe domenii, rădăcinile sale izvorăsc din tranșeele marilor războaie ale secolului al XX-lea.

Expoziția poate fi văzută pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (strada 31 August 1989, nr. 121A) în perioada 14-30 iunie 2021.

Istoria fascinantă a acestei realizări poate fi citită în articolul despre „Enigma" în revista lunară „Historia" (text în limba română).