#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Enigma. Victoria decriptării”

14 – 30 iunie 2021

Datorită genialilor matematicieni polonezi, complicatul cifru al „Enigmei", o mașină de criptat germană, a fost spart. Acest lucru a influențat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. La mai bine de șaptezeci de ani de la încheierea sa, Institutul Polonez și Consiliul Voievodatului Wielkopolska vă invită, în perioada 14-30 iunie 2021, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, să vizitați expoziția intitulată „Enigma. Victoria decriptării".

Mașina de criptat germană „Enigma" a fost realizată de Arthur Scherbius. Aceasta a obținut un succes comercial pe piața civilă, precum și în instituțiile de stat și în cele administrative, cu mult înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial (1939 -1945). Încă din 1932, criptologii polonezi au reușit să descifreze pentru prima oară codurile extrem de complicate ale „Enigmei". Acest lucru a avut loc la Palatul Saxon din Varșovia, care adăpostea sediul Biroului de Cifruri din Divizia a II-a a Statului Major al Armatei Poloneze.

Părinții succesului au fost matematicienii-criptologi polonezi: Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski. Realizările lor au permis decodarea cifrurilor „Enigmei", îmbunătățite constant.

Cu cinci săptămâni înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, pe 25 iulie 1939, șefii Biroului de Cifruri din Polonia și matematicienii-criptologi au dezvăluit performanțele poloneze serviciilor secrete franceze și britanice. După declanșarea războiului, acțiunea de descifrare a continuat în Marea Britanie și Franța, cu participarea oamenilor de știință polonezi deopotrivă. Această parte a poveștii este cunoscută, însă, din filme și cărți.

Expoziția pregătită de Consiliul Voievodatului Wielkopolska și, în versiune românească, de Institutul Polonez din București, ne apropie de istoria eroilor-criptologi polonezi mai puțin cunoscuți, de profesorii și colaboratorii acestora, ale căror cunoștințe și geniu matematic le-au permis să spargă unul din cele mai bine păzite secrete ale celui de-al Treilea Reich.

Urmărind dezvoltarea economiei contemporane sprijinite pe cunoaștere, uităm adesea că, în multe domenii, rădăcinile sale izvorăsc din tranșeele marilor războaie ale secolului al XX-lea.

Expoziția poate fi văzută pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (strada 31 August 1989, nr. 121A) în perioada 14-30 iunie 2021.

Istoria fascinantă a acestei realizări poate fi citită în articolul despre „Enigma" în revista lunară „Historia" (text în limba română).