#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Frontiere”

Expoziție media a artistei multimedia Valeria Barbas

26 aprilie – 10 mai 2023

În data de 26 aprilie, la ora 15:00, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei va avea loc vernisarea expoziţiei de media mixtă „Frontiere" a artistei multimedia dr. Valeria Barbas. Expoziția marchează simbolic data de 27 aprilie - Ziua Tricolorului, şi reprezintă o colaborare inedită cu Muzeul și Arhiva Parlamentului Republicii Moldova.

În cadrul expoziţiei „Frontiere" sunt reprezentate diverse medii artistice - 10 tablouri din seria realizată de artista Valeria Barbas pe parcursul a două decenii (2003-2023) cu referinţă la diverse evenimente socio-politice de referinţă, instalaţii audio-video şi în premieră sunt prezentate obiecte salvate din incendiul din data de 7 aprilie 2009.

Proiectul expozițional „Frontiere" relevă o retrospectivă a evenimentelor cruciale care au marcat şi au zdruncinat Republica Moldova pe parcursul celor treizeci de ani de independenţă, având drept axă de referinţă - data de 7 aprilie 2009. Expoziţia prezintă în premieră o colaborare între diverse medii de filieră istorică şi a artei contemporane. Această corespondenţă îşi găseşte expresia în conceptul frontierelor, privit în diverse perspective, fie geografice, istorice, fie de natură interioară, de mentalitate. Proiectul expoziţional cuprinde 10 pânze-cronici, prima fiind datată din 2003, instalaţii audio-video cu referire la cei 30 de ani de independență, obiecte și documente salvate din incendiu din data de 7 aprilie, 2009.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare, care conțineau informații din perioada 1946-2009. Este vorba de stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.

Printre obiectele salvate se numără și un drapel. Amintim că pentru prima dată Ziua Drapelului de Stat a fost desemnată la data de 27 aprilie 1990. Cei care vor trece pragul la Muzeul Național de Istorie a Moldovei vor avea ocazia să vadă în premieră diferite obiecte și documente recuperate din clădire după evenimentele de atunci.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 26 aprilie - 10 mai 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.