#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei”

Expoziție virtuală

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Arbor Institute for Culture, vă invită să descoperiți sau să redescoperiți expoziția „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei", noua expoziție virtuală găzduită pe Theopen-art.com, prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală din Republica Moldova și România.

Cele 24 de piese de giuvaiergerie prezentate în această expoziție virtuală acoperă, din punct de vedere cronologic, intervalul dintre mileniul V a. Chr. - sec. XVII p. Chr. și, chiar dacă toate provin din cercetările arheologice ale siturilor dintre Prut și Nistru, originea lor ne poartă printre comunitățile care au locuit între Balcani și Carpați și până în Caucaz, care au comunicat și întreținut relații comerciale în spațiul din nordul Mării Negre. Obiectele selectate în această expoziție sunt piese rare, excepționale, realizate de predecesorii noștri în metal și pietre prețioase, de o mare valoare culturală, istorică și artistică.

Aceste piese impresionante, care pot fi admirate fizic în cadrul expoziției permanente „Comorile trecutului" de la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, sunt descoperiri ale arheologilor moldoveni făcute în perioada anilor '60 ai secolului trecut și până în anul 2015, dacă ne referim la ultima descoperire care face parte din această colecție prezentată în realitate virtuală. Chiar dacă unele descoperiri au fost realizate de către un colectiv, ținem să amintim câteva nume ale arheologilor care au scos la lumina zilei și au cercetat aceste podoabe valoroase: G. Feodorov, Gh. Cebotarenco, T. Șcerbacova, N. Chetraru, V. Vornic, V. Bubulici, S. Popovici.

Din aur sau argint, decorate cu pietre prețioase sau nu, bijuteriile au semnificat mereu bogăția, influența și, uneori, puterea magică a deținătorilor.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei (MNIM) se numără printre cele mai importante instituții muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât și al prestigiului științific. Înființat în 1983, muzeul deține în custodia sa 348 619 piese de patrimoniu, a căror tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalități. De la înființare până-n prezent, MNIM a organizat peste 650 de expoziții temporare în țară și peste hotare, axate pe propriile colecții, precum și pe cooperarea cu alte instituții de cultură și cercetare.

În ultimii ani, patrimoniul arheologic al Republicii Moldova a fost pus în valoare în cadrul unor importante expoziții internaționale, organizate în parteneriat cu muzeele europene și de peste Ocean, precum expoziția „Cucuteni-Trypillia, Una Grande Civilta dell' Antica Europa", la Vatican, expoziția „The Lost World of Old Europe. The Danube Valley, 5000-3500 BC", organizată în New York (SUA), Oxford (Marea Britanie) și Atena (Grecia), „KRIEG - Eine Archaeologishe Spurensuche", în Halle (Germania), și „Wisigoths. Rois de Toulouse", în Toulouse (Franța). În România, patrimoniul MNIM a făcut parte din importante expoziții tematice de la București, Iași, Suceava, Brăila, Vaslui, Alba Iulia.

Arbor Institute for Culture este instituția soră a Asociației pentru cultură și arte Arbor din România, fondată de managerul cultural Victoria Nagy Vajda, care are misiunea de a promova înaltele valori artistice ale Republicii Moldova și de a sprijini mobilitatea culturală în cadrul spațiului cultural românesc, cât și în străinătate. Programul de activitate al asociației prevede realizarea de proiecte culturale comune cu instituțiile culturale de stat, pe lângă bogata activitate pe care o desfășoară în parteneriat cu domeniul artistic independent. „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei" este a doua expoziție realizată de Arbor în parteneriat cu o instituție muzeală din Republica Moldova. Prima expoziție VR, „Omagiu Limbii Române: scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu", a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu" din Republica Moldova, curatori fiind Maria Șleahtițchi și Victoria Nagy Vajda.

Galeria VR de pe platforma Theopen-art.com are o suprafață de 300 mp virtuali, distribuiți în 5 spații expoziționale, care pot găzdui expoziții mai mari sau mai mici de pictură, sculptură, fotografie, multimedia. Construcția platformei Theopen-art.com a fost susținută de Biroul de cooperare al Elveției în Republica Moldova și de organizațiile nonguvernamentale Arbor Institute for Culture (Republica Moldova) și Asociația pentru cultură și arte Arbor (România), prin Victoria Nagy Vajda.

Expozițiile virtuale pot fi vizitate doar pe computer desktop sau laptop, cu browser web actualizat. De pe telefonie mobilă, expozițiile VR nu sunt disponibile.

Instrucțiuni: Utilizați tastele săgeată și mouse-ul / trackpad-ul pentru navigare în interiorul expoziției VR. Pentru a ieși, apăsați de două ori tasta ESC.

Organizatori: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Arbor Institute for Culture
Curatori: Mariana Vasilache, director adjunct; Victoria Nagy Vajda, manager cultural
Fotografi: Iurie Foca, Mihail Băț, Denis Topal
Imaginile fotografice sunt preluate din catalogul „Piese de giuvaiergerie antică din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei", de Ana Niculiță, 2018; editori: Eugen Sava, Aurel Zanoci.
Link: https://www.theopen-art.com
VR: Augmented Space Agency - exploratori ai frontierelor virtuale, arhitecți ai spațiilor augmentate și designeri ai noilor experiențe mediate digital.