#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual

Expoziții

„Icoane pictate pe cutii de muniție”

22 februarie – 10 martie 2024

Expoziția „Icoane pictate pe cutii de muniție" este organizată de Institutul Polonez din București și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Ambasada Republicii Polone la Chișinău și cu sprijinul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.

Colecția prezentată la Chișinău conține 25 de icoane de unicat, ale artiștilor ucraineni Olexander Klymenko și Sonia Atlantova, printre care se regăsesc și lucrări mai noi, pictate pe cutii de muniție folosite în timpul actualei invazii a Rusiei asupra Ucrainei.

Proiectul combină două aspecte, la prima vedere imposibil de abordat unitar: icoana și cutia de muniție, moartea și viața. „Prin lucrările noastre vrem să transformăm moartea, al cărei simbol este cutia de muniție, în viață, simbolizată în mod tradițional în cultura ucraineană de icoană" - spune Klymenko. În 2014, ca răspuns la prima agresiune militară a Rusiei asupra Ucrainei, artiștii ucraineni au început să picteze icoane pe cutii de muniție. Acest demers atât de original și expresiv a avut de la bun început un impact foarte puternic asupra publicului.

Scopul principal al artiștilor ucraineni este de a vinde icoanele, suma strânsă fiind donată în scopuri caritative oamenilor afectați de război, dar mai ales pentru a veni în ajutor Primului Spital Voluntar Mobil din Ucraina, unde din 2014 până în prezent au fost tratați deja peste 60.000 de pacienți. Conform declarațiilor lui Klymenko, 97% din costurile de funcționare ale spitalului au fost acoperite din vânzarea icoanelor. Din fondurile obținute din vânzarea lucrărilor, artiștii susțin și societatea medicală a Brigăzii 114 Apărare Teritorială și proiectul „Aripile Victoriei" prin care sunt ajutați soldații răniți.

Icoanele prezentate în cadrul expoziției de la Chișinău, au călătorit prin lume, până în prezent fiind expuse în 19 țări și în peste 150 de locuri, inclusiv la Parlamentul European.

Vernisajul va avea loc joi, 22 februarie 2024, de la ora 14.00, în sala 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, care va avea loc cu participarea autorilor lucrărilor. Evenimentul este dedicat împlinirii a doi ani de la izbucnirea agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Expoziția poate fi vizitată până la 10 martie 2024, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.