#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

Îmblânzitorul Oțelului, la Chișinău

29 noiembrie 2023 - 7 ianuarie 2024

Daniel Rădulescu, artist contemporan român, cunoscut pentru tehnica sa aparte de sculptură în oțel, cel mai colecționat artist care lucrează în oțel din România, își prezintă creațiile la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României. Publicul poate admira timp de o lună 8 dintre lucrările sale emblematice, realizate integral din oțel.

Daniel Rădulescu (n. 1990, Brașov) își realizează sculpturile prin modelare manuală, cu mii de straturi de oțel topit, fără să folosească matrițe sau forme. Această caracteristică face sculpturile sale unice, imposibil de replicat. Daniel Rădulescu este unul dintre cei mai cunoscuți artiști din România, sculpturile sale din metal fiind dorite de colecționari din toată lumea. Prețurile lucrărilor sale au crescut în 2022 cu 1.600% față de primele sale lucrări vândute.

A studiat sfera graficii digitale și 3D, până când a devenit captivat de orice material palpabil, de la piatră, lemn și ipsos, până la duritatea și, în același timp, fluiditatea metalului. A explorat numeroase tehnologii posibile de prelucrare a oțelului, până când acesta a ajuns să prindă formă sub mâinile sale. Textura reieșită din tehnica sa impresionantă de lucru a devenit o emblemă a artistului. Daniel Rădulescu a realizat până în prezent 97 sculpturi, toate aflându-se în colecții private din 10 țări de pe 3 continente.

„Îmi doresc să insuflu empatie și să-i fac pe vizitatori să privească dincolo de un material dur, precum oțelul. Două dintre aceste lucrări sunt inspirate din mitologia greacă, de Bahus și Dedal. Fiecare are povestea ei, dar ambele sunt realizate în capitole diferite din viața personală. Împreună, simt că cele 8 sculpturi mă reprezintă și reconstituie un traseu al vieții mele; ele vor comunica bine într-un spațiu comun.", spune artistul Daniel Rădulescu.

Expoziția are loc la Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău, Sala de bronz, în perioada 29 noiembrie - 20 decembrie 2023 iar vernisajul are loc pe 29 noiembrie, la ora 16:00.

Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României.