#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Jozef Pilsudski - om de stat al Poloniei şi al Europei”

7-30 noiembrie 2018

Expoziția fotodocumentară „Jozef Pilsudski - om de stat al Poloniei şi al Europei" a fost organizată de către Institutul Polonez din București și Ambasada Poloniei în Republica Moldova cu ocazia sărbătoririi centenarului redobândirii independenței Poloniei.

Expoziţia, care cuprinde șaisprezece panouri cu reproduceri ale unor documente, fotografii, hărți, planuri de operaţiuni militare și texte pregătite de Muzeul „Józef Piłsudski" din Sulejówek, Polonia, evocă personalitatea lui Józef Piłsudski (1867-1935), renumit comandant și om de stat, fără de care Polonia nu ar fi revenit pe harta Europei.

Józef Klemens Piłsudski s-a născut la 5 decembrie 1867, în localitatea Zułowo (azi Zalavas, la granița dintre Lituania și Belarus), în apropiere de Vilnius. Era al patrulea copil al unor mici proprietari de pământ, Józef Wincenty și Maria Bilewiczówna. Părinţii săi au suferit profund drama înfrângerii Răscoalei poloneze de la 1863, îndreptată împotriva regimului de ocupaţie ţarist (tatăl său fusese comisar al Guvernului Naţional Polonez). Acest sentiment s-a transmis şi tânărului Josef, marcându-i pentru totdeauna destinul.

În istoria Poloniei secolului al XX-lea nu există o personalitate mai cunoscută decât mareșalul Józef Piłsudski. Renumitul comandant reprezintă simbolul independenței Poloniei, cucerită în anul 1918. Aceasta s-a întâmplat după 123 de ani de așa-numite anexări, adică împărțiri ale pământurilor poloneze între Rusia, Prusia și Austria, care le-au acaparat de trei ori și au încercat să-i priveze pe polonezi nu doar de patria lor, ci și de limba, tradițiile și cultura lor.

De asemenea, Piłsudski a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. Bucurându-se de o deosebită apreciere pe plan internațional, conducătorul s-a aflat în fruntea statului polonez renăscut, a înființat armata și a creat bazele democratice ale acestuia (de ex., în noiembrie 1918 a recunoscut femeilor dreptul la vot). Ulterior a guvernat cu o mână de fier, trezind nu o dată controverse, dar și admirație, chiar și printre adversarii săi.
Józef Piłsudski a avut merite deosebite pentru întregul continent. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula", și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii.

Józef Piłsudski a fost prieten al familiei regale a României, s-a aflat în România în lungi vacanțe, iar de patru ori în cadrul unor vizite oficiale (1922, 1928, 1931, 1932). Istoricul Nicolae Iorga, prefaţând o ediţie de scrieri alese ale mareşalului J. Piłsudski, traduse în română, care a văzut lumina tiparului la Bucureşti, în 1936, menţiona: „Eroul polon, întemeietor şi conducător de stat, aşa de simplu şi aşa de mare, tocmai pentru că era aşa de simplu, aşa de mult în afară de toate slăbiciunile omeneşti, fără simţ pentru avere, fără patimă pentru glorie..."