#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„La pas prin Chișinăul secolului XX”

Vernisare: 5 noiembrie 2019, ora 17:00, Palatul Suțu

5 – 24 noiembrie 2019

Chișinăul este, fără dubii, un oraș al contrastelor. O așezare care-și duce traiul între „a fost" și „este". Trăim acut acest contrast, îl vedem și îl experimentăm în fiecare zi, iar arhitectura acestuia este marcată profund de trecerea de la vechi spre nou, ea fiind martor și principal indicator al schimbării.

Cunoscut din imagini de la începutul secolului trecut drept o mică dar foarte simpatică urbe, astăzi ne ciocnim tot mai des cu nostalgica sintagmă „aici a fost"... „Aici a fost Casa Eparhiei", „aici a fost Hotelul Suisse", „aici a fost Gimnaziul de fete iar pe locul acesta, deputații din Sfatul Țării au votat Unirea de la 1918". Dintre bijuteriile arhitectonice care odinioară bucurau ochiul orășenilor, astăzi ne-au rămas doar poze. Aceste poze fac subiectul cataloagelor de colecție iar azi, comorile necunoscute ale arhitecturii și vieții urbane, reflectate în 48 de imagini, sunt aduse atenției publicului bucureștean într-o expoziție dedicată Chișinăului în sec. XX.

Chişinăul este un muzeu în aer liber, unde mii de oameni de-a lungul vieții au trăit, au iubit, au zidit cu tâlc şi smerenie chipul de oraş „cioplit în piatră albă". Fiecare stradă păstrează paşii celor ce l-au admirat, fie că erau oameni simpli, fie nobili. Fiece vilă păstrează amintirea vie a stăpânilor și unele îi mai așteaptă încă, iar lăcaşele sfinte din Chişinău sunt luminate de gândurile celor ce le-au admirat sau le-au trecut pragul.

Această expoziție este o provocare pentru noi toți de a redescoperi Chișinăul în vremuri în care avem și acordăm atât de puțin timp pentru frumos. Este o invitație la o primblare virtuală pe străzile de altădată cu depănarea amintirilor despre aspecte cunoscute sau uitate, despre locuri încărcate de istorie sau emoții. Și, ca în orice loc care tinde să-și valideze autenticul prin cultură, Chișinăul, azi, poate mai mult ca oricând, are nevoie de exercițiul memoriei pentru a supraviețui și a se dezvolta.

Expunerea acestor imagini la Palatul Suțu a fost posibilă grație efortului cumulat a două echipe din care fac parte Dr. hab. Eugen SAVA - Director general, Mariana VASILACHE-CUROȘU - Director adjunct, Ana GRIȚCO - Şef secţie Istorie, Cătălina PLINSCHI și Denis TOPAL - grafică expoziţie (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei); la fel și Dr. Adrian MAJURU - Manager și Dr. Dan PÎRVULESCU - Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), gazdele acestui eveniment.