#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual

Expoziții

„Luptă și suferință. Polonezii în timpul celui de-al doilea Război Mondial”

Polonia își amintește de tragedia războiului

2-30 noiembrie 2019

La optzeci de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, Polonia, prima sa victimă, își amintește de cel mai dramatic conflict armat din istoria lumii. Despre acesta vorbește expoziția care, până la sfârșitul lunii noiembrie, va fi prezentată în holul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.

Expoziția „Luptă și suferință. Polonezii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial" prezintă soarta Poloniei în timpul războiului, care, la 1 septembrie 1939, a fost atacată de Germania, iar pe 17 septembrie, de către Uniunea Sovietică.

În ciuda superiorității numerice a ocupanților, polonezii au constituit, de-a lungul întregului război mondial, o rezistență armată puternică, atât pe teritoriul țării lor, cât și pe alte fronturi și câmpuri de luptă din întreaga lume.

Expoziția, formată din 16 panouri, prezintă cele mai importante momente de la acea vreme. O atenție sporită este acordată, de asemenea, destinelor populației civile. Bogăția acestora se regăsește în fotografiile de arhivă obținute din arhivele diferitelor țări, inclusiv din colecțiile românești.

Povestea despre drama războiului, care a fost pregătită de unul din cele mai moderne muzee din lume - Muzeul Celui de-Al Doilea Război Mondial din Gdańsk, precum și de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone, va fi prezentată în peste 60 de țări ale lumii.

Institutul Polonez din București a pregătit versiunea în română, îmbogățind-o cu teme legate de relațiile polono-române din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și cu fotografii obținute de la Arhivele Naționale ale României, ce ilustrează șederea în România a celor 60-100 de mii de refugiați polonezi.

Expoziția a fost deja prezentată în Senatul României din București, la Muzeul Bucovinei din Suceava, precum și la Muzeul Palatului Culturii din Iași, la inițiativa Institutului Polonez din București.

Ambasadorul Republicii Poloneze în Moldova, Bartlomiej Zdaniuk și directorul adjunct al Institutului Polonez din București, Wojciech Mrozovski, în cadrul prezentării oficiale a expoziţiei la 15 noiembrie 2019, au subliniat importanța relațiilor interculturale dintre Republica Moldova și Republica Poloneză precum și necesitatea acestor evenimente pentru societatea contemporană.

Drama poporului polonez în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, victimă a politicii agresive şi expansioniste a celor două totalitarisme - nazist şi bolşevic - rămâne a fi un subiect amplu, despre care încă multe nu se știu și nu se spun.