#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Expoziții

„Magia luminilor de altădată”

18 mai 2022 – 31 decembrie 2022

În data de 18 mai 2022, în Sala 2, parter, a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziției temporare „Magia luminilor de altădată".

Expoziția temporară Magia luminilor de altădată este rezultatul cercetării și valorificării științifice a colecției de corpuri de iluminat din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Ea prezintă multitudinea de forme și tipuri, ce oglindesc evoluția și rolul iluminatului artificial în viața cotidiană și spirituală, impactul social în viața de zi cu zi. Reunește peste cincizeci de piese autentice cu valoare științifică, istorică, memorială și estetică, ce constituie fondul de bază al expoziției, rezultate din transferuri, achiziții și donații, încadrate cronologic secolele V-IV a.Ch. - anii 90 ai secolului al XX-lea. Sunt piese autentice, o bună parte din ele au fost restaurate și conservate.

Demersul expozițional ne transferă în trecutul acestei „minuni" răsfoind file din istoria evoluției iluminatului artificial interior și exterior prin expunerea unei varietăți de surse de lumină: focul din vatră, torța, opaițul, realizate în ceramică și metal. Urmează sfeșnicele, unde, reieșind din funcționalitate și simbolism, au servit și servesc și ca suport de iluminare, fiind întrebuințate în mediul ecleziastic și cel laic. Lumânarea, la început confecționată din grăsime animală cu firul din stuf, apoi din ceară de albini și firul din bumbac sau cânepă, distinsă prin comoditate și fiind simplu și economic de fabricat în comparație cu alte dispozitive, ea a contribuit la crearea unei întregi familii de diverse lămpi. Gama tipologică a corpurilor de iluminat continuă cu o varietate de lămpi de masă cu gaz lampant și electrice, unde o parte din ele au imprimată marca producătorului: Otto Muller, Berlin, Ehrich&Graetz Berlin, Anna Brenner (Germania), Брюннеръ Шнейдеръ Дитмарь (Varșovia), Triumph (Franța), etc. Odată cu începutul procesului de modernizare a societății sunt utilizate tot mai intens candelabrele de masă și de tavan, evidențiindu-se prin materialul din care sunt confecționate, dimensiuni, stil și eleganță. Deși modeste ca și număr, spațiul expozițional include și corpuri de iluminat profesional: felinarul utilizat de mineri în galeriile subterane și felinare de care se foloseau angajații căilor ferate. Printre felinarele portabile se numără și cele de uz cotidian, numite „Liliacul", denumire de la firma producătoare germană, Federamus, care se foloseau pentru iluminare pe timp de noapte. Felinarele au jucat un rol important în iluminatul public, inițial funcționau prin arderea seului în care era îmbibată o bucată de feștilă, ulterior fiind înlocuită cu gaz lampant, unde se ilumina numai drumul central sau cel comercial.

Remarcabile sunt piesele care, pe lângă valoarea istorică, științifică și artistică, au și valoare memorială. În acest context menționăm sfeșnicul din argint ce a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati, lampa de tavan cu petrol de la conacul lui Vasile Stroescu, personalitate notorie, om politic și mecenat, din s. Brânzeni, r. Edineț, lampa de masă electrică a academicianului Nicolae Dimo, veioza regizorului de film Valeriu Gagiu și lampa de masă a dirijorului B. Miliutin.

Discursul expozițional este întregit de imagini fotografice tematice și reconstituiri de mini-interioare cu iluminare artificială și iluminat public.

Expoziția temporară „Magia luminilor de altădată" poate fi vizitată între 18 mai 2022 - 31 decembrie 2022.