
|
|
 |
#Exponatul Lunii
>>>

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr). Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri. Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg. Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare. Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Tur Virtual
 Expoziții
„Marele Război. Mărturii foto-documentare”
31 iulie - 22 septembrie 2014
Conflictul declanșat după atentatul de la Sarajevo (28 iulie 1914) a fost un eveniment istoric fără precedent prin numărul de țări implicate, prin efortul militar, dar și prin amploarea sacrificiului. Conflagrația militară dintre anii 1914-1918 este catalogată ca primul război de masă din istorie care a schimbat chipul secolului XX. Primul Război Mondial (catalogat astfel după cel de-al Doilea Război), numit pe vremea sa Marele Război sau Războiul Națiunilor, a intrat în istorie ca războiul care a schimbat nu numai lumea, dar și ca un „nou tip de război". Pentru prima dată țările beligerante au recurs la mobilizarea totală a bărbaților, iar femeile au participat pe câmpul de luptă în calitate de surori de caritate. Progresul industriei militare a permis tehnologii distrugătoare moderne, acestea manifestându-se prin luptele în tranșee, în aer, pe apă; apar primele tancuri, nave cuirasat, tunuri grele și arma chimică.
Expoziția Marele Război. Mărturii foto-documentare face parte din comemorarea internațională a centenarului de la izbucnirea Primului Război Mondial și are drept scop valorificarea patrimoniului foto-documentar al MNIM. Mesajul expozițional are un caracter informativ-documentar, unde imaginile fotografice au documentat viața de pe front de la nivelul combatantului de rând până la eșalonul superior. Selecția de fotografii originale din albume de război, ziare, hărți, cărți poștale prezintă scene de război, arme și muniții, viața ostașilor în orele de răgaz, personalul medical pe câmpul de luptă și în spatele frontului, precum și ororile din urma conflagrației militare. Expoziția este canalizată în două direcții: a. Aspecte din luptele de pe frontul de vest (armatele germane acționau împotriva trupelor franceze, engleze și belgiene), de pe frontul de est (armata germană, împreună cu armata austro-ungară luptau împotriva armatei ruse) și de pe frontul din Balcani, unde o parte din armata austro-ungară lupta împotriva sârbilor. Scena luptelor de război este completată de antrenarea României în Primul Război Mondial din 1916, care a scris o pagină aparte în istoria războiului prin luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz (1917).
b. Basarabia și basarabenii în Primul Război Mondial. Încorporată în cadrul Imperiului Rus, Basarabia a avut o contribuție aparte, aceasta manifestându-se sub aspect economic și social, cea mai valoroasă fiind cea umană. Printre participanții la Marele Război au fost o bună parte din viitorii membri ai Sfatului Ţării și alte personalități cunoscute, or în cadrul expoziției noastre și-a ocupat locul binemeritat ostașul simplu chemat la datorie. Cercetarea și valorificarea patrimoniului fotografic ne-a permis descoperirea a unui șir de ostași basarabeni, participanți în acel măcel diabolic, aceștea completând lista ostașilor basarabeni. Printre aceștea Simion Murafa (s. Cotiujenii Mari, Soroca), care a condus o echipă sanitară pe frontul român, Onufrii Şerevschi (s. Sofia, Drochia), Petru Cebotari (s. Moșeni, Râșcani), Ion Tcaciuc (s. Ivancea, Orhei), Gheorghe Beschieru (s. Samașcani, Orhei), Ion Spătărel (Chișinău) ș.a. O pagină aparte în istoria războiului au înscris-o surorile de caritate, printre care și basarabencele Iulia Dicescu (una din fiicele lui P. Dicescu), Sofia Cantacuzino, Elena Ivanov-Spătărel, Eugenia Colodiev, Zinovia Radu-Maiorova ș.a.
Una din consecințele Primului Război Mondial a fost cea legată de prăbușirea celor patru dinastii imperiale: Germania, Rusia, Austro-Ungaria și Turcia, precum și Revoluția Rusă din 1917. Pe ruinele acestor imperii și a evenimentelor revoluționare din Rusia, Basarabia revine la spațiul românesc și în 27 martie 1918 se unește cu România. Completează mesajul expozițional ziarul „Iskrî" (supliment al ziarului „Russkoe slovo") din anul 1915, unde sunt publicate reportaje de pe câmpul de luptă și din spatele frontului, o mini-colecție de carte poștală tematică și hărți de război. Expoziție realizată de: Sectorul de Istorie Modernă și Contemporană.
|
 |
|
|

|
|
#Exponatul Lunii
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Citeşte mai multe >>
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC
|
| |