#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„MĂRTURII DIN GULAG: MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST”

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești

15 septembrie – 15 octombrie 2022

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite până în prezent în societatea din Republica Moldova. Politicile represive și acțiunile de sovietizare forțată au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele 6 județe basarabene, incorporate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane.

Al doilea val de deportări a fost desfășurat în data de 5-6 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și nordul Kazahstanului 35 796 de persoane, dintre care 11 889 de copii.

În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor, de această dată pe motive religioase, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane (inclusiv 842 de copii), membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice.

Politica de rechiziție a cerealelor, stabilită prin hotărârile Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din Moldova, din 9 aprilie 1945, obliga țăranii să predea la stat cote de cereale impuse; nerespectarea acestor hotărâri prevedea pedeapsa țăranilor conform art. 58 şi 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. Urmare a politicilor abuzive ale statului sovietic de rechiziționare a grânelor de la țărani, a fost fenomenul Foametei din anii 1946-1947. Numărul persoanelor care au murit de foame în perioada decembrie 1946 - august 1947 variază între 115 000 și 250 000, la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție; în timpul foametei, au fost înregistrate cel puțin 39 cazuri de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă mărturii ale victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din RSS Moldovenească selectate din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și documente valorificate științific în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția este organizată în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este un omagiu adus memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din URSS.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", cu suportul Programului de promovare a democrației și cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.