#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Metalurgia - de la magie la industrie”

26 septembrie 2024 - 26 septembrie 2025

Cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului Cultural, în data de 26 septembrie, ora 15:00, se va desfășura vernisajul Expoziției „Metalurgia - de la magie la industrie" care explorează evoluția fascinantă a prelucrării metalelor de la practici rudimentare la turnarea în serie, care a schimbat esențial modul în care societatea gestiona și utiliza metalele.

Cronologic, expoziția prezintă prelucrarea metalului începând cu perioada eneoliticului și până în evul mediu târziu, de la apariția obiectelor modeste din cupru la avântul turnării în serie a pieselor din metal și apariția unor centre locale meșteșugărești specializate în reducerea minereurilor și prelucrarea metalelor.

La început, persoanele care cunoșteau și practicau tehnici de identificare, reducere și prelucrare a metalelor erau considerați adevărați magicieni. Primele obiecte confecționate din cupru nativ nu aveau destinație utilitară, fiind mai degrabă obiecte cu valoare estetică și simbolică deosebită. Descoperirea faptului că metalele pot fi extrase din minereu prin încălzire și că pot fi modelate prin topire și turnare, a constituit un avânt esențial în dezvoltarea metalurgiei dar și a calității vieții comunităților umane. Turnarea metalului în serie a fost utilizată pentru confecționarea uneltelor, armelor, podoabelor, elementelor de harnașament, decorațiunilor etc.

Invenția și practicarea metalurgiei reprezintă una din cele mai importante inovații din istoria umanității, generând schimbări majore practic în fiecare din activitățile omului. Colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei conțin un număr impresionant de obiecte din metal descoperite în așezări, morminte, depozite dar și descoperiri întâmplătoare. Mai multe piese metalice au devenit repere cronologice pentru mediile culturale din preistorie, antichitate și evul mediu.

Expoziția „Metalurgia - de la magie la industrie" are ca scop reconstituirea etapelor de dezvoltare a acestui meșteșug prin prisma artefactelor de metal deținute de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, dar și a unor reconstrucții pentru o mai bună percepere de către publicul larg atât al nivelului practicării metalurgiei în diferite perioade istorice cât și a importanței metalurgiei pentru cultura materială a comunităților care s-au perindat în acest spațiu. Expoziția își propune să ilustreze modul în care cunoștințele și abilitățile s-au dezvoltat de-a lungul timpului, transformând metalurgia de la un domeniu magic la un pilon al progresului.

Expoziția „Metalurgia - de la magie la industrie" poate fi vizitată începând cu data de 26 septembrie 2024 , la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989 121 A, Sala 2