#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Expoziții

„Modă și stil de viață în secolul XX. Din colecția vestimentară a Muzeului Național de Istorie a Moldovei”

18 mai 2023 - 31 ianuarie 2024

Moda reprezintă o oglindă a spiritului vremii, un instrument util de a cunoaște trecutul țării și modul în care schimbările, pe care societatea le-a suferit din punct de vedere cultural, ideologic, religios sau politic, au influențat costumul, stilul de viață și valorile comunității.

Colecția de vestimentație civilă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei numără peste 700 de piese din secolul al XX-lea, capabile să înșiruie povestea modei și vieții, sociale și personale.

Cele mai relevante piese din colecție - peste 200, cu valoare istorică, artistică și memorialistică, purtate de personaje care au trăit pe acest teritoriu - constituie subiectul expoziției: veșminte de gală, haine de zi cu zi, îmbrăcăminte exterioară și accesorii vestimentare, ce pun în evidență diverse forme, croiuri, țesături și materiale. O parte dintre piesele expuse au aparținut unor personalități ca: nobilele Tatiana Meleghi-Perjul și Irina Cantacuzino; Eugenia Crușevan, prima femeie-avocat din Basarabia; Tamara Iațencovschi, cântăreață de operă; Tatiana Nicolaidi, pictoriță; Tamara Ciobanu, cântăreață de operă și muzică populară; Ninel Cameneva, actriță; Antonina Lucinschi, doctor în pedagogie.

Toate exponatele laolaltă încearcă să redea metamorfozele unui veac al schimbării. Ca un impact al acestor transformări, expoziția prezintă doar portul urban, care a fost „importat" și adaptat și în mediul rural.

Călătoria prin secolul al XX-lea își propune să demonstreze, în linii generale, evoluția ținutei vestimentare în concordanță - mai mult sau mai puțin - cu tendințele modei, să dezvăluie stilul de viață al basarabenilor și felul în care gustul acestora se schimba în raport cu influențele orientale, occidentale și sovietice. O bună parte a expoziției este axată pe stilul vestimentar dominat de regimul comunist, cunoscut astăzi drept „stil sovietic".

Principalele decade ale secolului trecut sunt înfățișate prin una-două ținute vestimentare iconice pentru perioada dată, însoțite de variate accesorii și piese de podoabă, de felurite obiecte uzuale, aparate și piese de mobilier, în încercarea de a reconstitui atmosfera timpului respectiv, de a releva impactul modei asupra diverselor aspecte ale vieții sociale.

În egală măsură, demersul expozițional include o serie de fotografii din patrimoniul muzeal, care surprind istoria vestimentară a societății basarabene, cu oameni obișnuiți și personalități ale timpului. Aceste imagini reprezintă cel mai autentic martor al unui trecut ce merită că-l cunoaștem.

Expoziția se încheie cu o incursiune în designul vestimentar și tendințele dictate de marile case de modă de-a lungul secolului XX, oferindu-ne prilejul de a confrunta hainele purtate de populația din Republica Moldova cu moda și principalele direcții stilistice ale veacului apus.