#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

„Modă și stil de viață în secolul XX. Din colecția vestimentară a Muzeului Național de Istorie a Moldovei”

18 mai 2023 - 31 ianuarie 2024

Moda reprezintă o oglindă a spiritului vremii, un instrument util de a cunoaște trecutul țării și modul în care schimbările, pe care societatea le-a suferit din punct de vedere cultural, ideologic, religios sau politic, au influențat costumul, stilul de viață și valorile comunității.

Colecția de vestimentație civilă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei numără peste 700 de piese din secolul al XX-lea, capabile să înșiruie povestea modei și vieții, sociale și personale.

Cele mai relevante piese din colecție - peste 200, cu valoare istorică, artistică și memorialistică, purtate de personaje care au trăit pe acest teritoriu - constituie subiectul expoziției: veșminte de gală, haine de zi cu zi, îmbrăcăminte exterioară și accesorii vestimentare, ce pun în evidență diverse forme, croiuri, țesături și materiale. O parte dintre piesele expuse au aparținut unor personalități ca: nobilele Tatiana Meleghi-Perjul și Irina Cantacuzino; Eugenia Crușevan, prima femeie-avocat din Basarabia; Tamara Iațencovschi, cântăreață de operă; Tatiana Nicolaidi, pictoriță; Tamara Ciobanu, cântăreață de operă și muzică populară; Ninel Cameneva, actriță; Antonina Lucinschi, doctor în pedagogie.

Toate exponatele laolaltă încearcă să redea metamorfozele unui veac al schimbării. Ca un impact al acestor transformări, expoziția prezintă doar portul urban, care a fost „importat" și adaptat și în mediul rural.

Călătoria prin secolul al XX-lea își propune să demonstreze, în linii generale, evoluția ținutei vestimentare în concordanță - mai mult sau mai puțin - cu tendințele modei, să dezvăluie stilul de viață al basarabenilor și felul în care gustul acestora se schimba în raport cu influențele orientale, occidentale și sovietice. O bună parte a expoziției este axată pe stilul vestimentar dominat de regimul comunist, cunoscut astăzi drept „stil sovietic".

Principalele decade ale secolului trecut sunt înfățișate prin una-două ținute vestimentare iconice pentru perioada dată, însoțite de variate accesorii și piese de podoabă, de felurite obiecte uzuale, aparate și piese de mobilier, în încercarea de a reconstitui atmosfera timpului respectiv, de a releva impactul modei asupra diverselor aspecte ale vieții sociale.

În egală măsură, demersul expozițional include o serie de fotografii din patrimoniul muzeal, care surprind istoria vestimentară a societății basarabene, cu oameni obișnuiți și personalități ale timpului. Aceste imagini reprezintă cel mai autentic martor al unui trecut ce merită că-l cunoaștem.

Expoziția se încheie cu o incursiune în designul vestimentar și tendințele dictate de marile case de modă de-a lungul secolului XX, oferindu-ne prilejul de a confrunta hainele purtate de populația din Republica Moldova cu moda și principalele direcții stilistice ale veacului apus.