#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

"O istorie a coifurii"

(18 mai 2010 – 31 decembrie 2011)

Expoziția are ca scop valorificarea expozițională a bunurilor culturale cu valoare de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei. Pentru a avea o imagine mai amplă asupra întregului fond al patrimoniului mobil ce ține de latura militară, partea cea mai spectaculoasă din cadrul istoriei popoarelor, expoziția aduce în centrul atenției publicului un accesoriu obligatoriu al vestimentației militare - acoperământul de cap.

Acest tip de artefact militar este prezentat într-o expunere separată în premieră.

Colecția de coifură a MNAIM, constituită în a doua jumătate a secolului al XX-lea prin donații și descoperiri fortuite, include peste 300 de piese din cele mai vechi timpuri până în prezent, oferind o imagine asupra evoluției acestui element de costum militar pe plan european. O parte dintre piesele de coifură ale colecției au aparținut unor mari personalități militare. Colecția conține toate tipurile de piese ce compun coifura, înfățișând profilul spiritual al societății din care face parte militarul respectiv.

Expoziția „O istorie a coifurii" cuprinde o selecție de circa 100 de piese de patrimoniu, cele mai reprezentative din colecția dată. Prezentarea este făcută în ordinea evolutivă, din sec. IV î. H. până în zilele noastre, din punctul de vedere al tipului de acoperământ de cap.

Prezentarea pieselor de coifură își propune să evidențieze principalele schimbări uniformistice survenite în decursul timpului ca urmare a dezvoltării și perfecționării instituției militare.

Piesele de coifură expuse provin din Imperiul Rus, Prusia, Austro-Ungaria, Franța, Italia, România, Imperiul Otoman, Germania, URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Republica Moldova.

Artefactele militare înglobate în expoziție sunt de diverse tipuri - cóifuri, căști, chivere, ceacăie, capele, bonete, fesuri, pălării, berete, chipiuri, șepci, căciuli - și diferite ținute, de campanie și de stradă.

Cele mai vechi și valoroase obiecte din cadrul expoziții sunt două cóifuri, unul de tip frigian, datat cu cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea î. H. și descoperit în 1958 la Olănești, raionul Ştefan Vodă, într-un tezaur, și altul de secolul al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi.

Cele mai recente piese de coifură aparțin Armatei Naționale a Republicii Moldova - șapcă, chipiu, cușmă, model 1992.

Expunerea este complinită cu accesorii de coifură - panaș, pompon, egretă, însemne de armă, furajeră, precum și cu piese disparate: epoleți, leduncă, bandulieră, cartușieră, centiron, porthartă, cravașă, mască și ochelari de protecție, dragon pentru sabie, toc de pistol, sac de merinde, valtrap, arme etc. Pe manechine sunt prezentate câteva tipuri de uniforme: de trompet de ulani (1855), de husar (1855), de locotenent-colonel de roșiori (1934) și de militar al Gărzii de onoare a Armatei Naționale (1992). Pe pereți sunt panotate fotografii cu tipuri de militari din diferite țări ale Europei în vestimentație specifică. Toate acestea contribuie la reconstituirea, peste timp, a fenomenului militar european.

-1-