#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Oameni cuvioși și harnici...” (Coloniștii germani în Basarabia)

12 octombrie – 1 decembrie 2010

Expoziția tematică Oameni cuvioși și harnicii... (Coloniștii germani în Basarabia) este organizată de Moldova-Institut Leipzig și Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, în colaborare cu Arhiva Națională a Republicii Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și susținută de Ambasada Germaniei în Republica Moldova. Comisarul expoziției este doctor habilitat în științe istorice Ute Schmidt de la Universitatea Liberă din Berlin.

Este o expoziție dedicată coloniștilor germani din Basarabia, reperele cronologice cuprinzând anii 1813 – 1940.

Expoziția este structurată în două capitole. Primul capitol este unul fotodocumentar și reflectă colonizarea sudului Basarabiei, prezentând prin imagini și documente etapele de colonizare, întemeierea primelor sate germane în Basarabia – Hoffnungstal, Friedenstal, Alexanderfeld, rolul Comitetului de tutelă pentru coloniștii din sudul Rusiei, creat la 1818, în procesul de colonizare. Compartimentele tematice ale capitolului ilustrează viața satului german în sudul Basarabiei, ocupațiile coloniștilor, inclusiv agricultura, comerțul și meșteșugul, viața spirituală și educația – religia, școala, morala, relațiile interetnice și mentalitatea.

Al doilea capitol al expoziției, însumând piese autentice - carte, documente, fotografii, obiecte personale - readuce în memoria contemporanilor unele personalități ale comunității germane din Chișinăul epocii moderne. În secolul al XIX-lea la Chișinău a existat o comunitate germană de circa 1000 de persoane care a reușit să creeze și o asociație culturală. Piesele etalate în cadrul acestui capitol redau secvențe din viața și activitatea lui Carl Schmidt, jurist de formație, primar al Chișinăului în anii 1877-1903; evidențiază contribuția lui Franz Ostermann la dezvoltarea muzeografiei basarabene, el fiind primul custode și preparator al Muzeului Zemstvei (1889 – 1905).