#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Personalităţi ale Culturii Naţionale: Ciprian Porumbescu, Lucian Blaga, Alexei Mateevici”

15 ianuarie - 2 martie 2021

Expoziţia „Personalităţi ale Culturii Naţionale: Ciprian Porumbescu, Lucian Blaga, Alexei Mateevici" este realizată cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii la iniţiativa Muzeului Naţional al Bucovinei (Suceava), în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu" (Chişinău) şi Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia) în cadrul unui proiect aprobat şi finanţat de Consiliul Judeţean Suceava.

Proiectul prevede organizarea unui eveniment triplex, transmis în direct de TVR, realizat între Chişinău, Suceava şi Alba Iulia, care cuprinde deschiderea simultană în cele trei locaţii a expoziţiei menţionate. Expoziţia reuneşte documente şi imagini fotografice din patrimoniul a patru muzee din România şi Republica Moldova şi a fost concepută ca un omagiu adus celor trei personalităţi notorii ale culturii naţionale.

Compartimentul dedicat preotului-poet Alexei Mateevici a fost realizat prin contribuţia decisivă a Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu", instituţia care deţine cea mai valoroasă colecţie de documente şi materiale despre viaţa şi activitatea celui mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului XX, simbol al renaşterii naţionale, poet care a creat poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române şi despre care George Călinescu scria că a dat „o nouă definiţie poetică limbii române".