#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Prezenţe evreieşti în istoria, cultura şi memoria Republicii Moldova”

12 octombrie 2021 – 30 mai 2022

Expoziţia „Prezenţe evreieşti în istoria, cultura şi memoria Republicii Moldova" valorifică expoziţional patrimoniul istoric şi cultural evreiesc din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Expoziţia reuneşte diverse piese patrimoniale: documente, fotografii, decoraţii, opere de artă, cărţi, piese de vestimentaţie, obiecte memoriale şi alte relicve ce vin să reconstituie unele aspecte din istoria comunităţii evreieşti din Moldova şi să aducă un omagiu personalităţilor notorii care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii, ştiinţei şi a societăţii moldoveneşti în ansamblu.

Piesele reconstituie aspecte din viaţa şi creaţia unor personalităţi din diverse domenii ale culturii și științei: savanţi, compozitori, arhitecţi, interpreţi, scriitori, sculptori, actori, medici etc.

Printre evreii care s-au integrat plenar în societatea moldovenească, au creat şi au lăsat posterităţii opere nemuritoare sunt: sculptorii Lazăr Dubinovski, Claudia Cobizeva şi Lev Averbuh, arhitecţii Valentin Voiţehovschi, David Palatnic şi Valentin Mednic, compozitorii David Gherşfeld, Solomon Lobel, David Fedov şi Zlata Tkaci, pictorii Moisei Gamburg şi Ada Zevina, actriţa Ninel Kameneva, regizorii Mihail Izrailev, Eugeniu Vengre şi Olga Uliţcaia, interpreţii Maria Dailis (Braido), Lidia Babici, şi Ghita Stratilevici, scriitorii şi dramaturgii Ihil Şraibman, Liviu Deleanu şi Leonid Corneanu, savanţii Pavel Sovetov, Lazăr Polevoi şi Isaak Rafalovici, medicii Moisei Ghehtman şi Dimitrii Tumarkin şi mulţi, mulţi alţii.

Expoziţia include şi un set de mărturii documentare din fondul Muzeului de istorie a evreilor din Republica Moldova cu referinţă la pogromurile evreieşti din Chişinăul anilor 1903 şi 1906, unele dintre ele fiind preluate de la Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

Un compartiment distinct al expoziţiei readuce în spaţiul public imagini cutremurătoare despre Holocaust şi încurajează publicul să conștientizeze necesitatea cunoaşterii adevărului despre crimele fascismului. Potrivit unor estimări ale cercetătorilor fenomenului, victime ale Holocaustului au devenit aproximativ 6 milioane de evrei, inclusiv 1,5 milioane de copii. În ghetourile şi lagărele din Basarabia şi Transnistria ar fi decedat circa 270 mii de evrei.

Acest compartiment reaminteşte contemporanilor că recuperarea memoriei victimelor Holcaustului este un deziderat social care trebuie să fie luat în considerare de orice instituţie responsabilă de păstrarea memoriei istorice.

Expoziţia „Prezenţe evreieşti în istoria, cultura şi memoria Republicii Moldova" se înscrie în şirul de manifestări preconizate în Planul de acţiuni privind implementarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la acceptarea Raportului Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel.

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 12 octombrie 2021, ora 15:00, în sala 1, parter, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.