#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Promotori ai identității și valorilor naționale”

27 august - 30 septembrie 2022

La 27 august 1991, istoria ne-a oferit o șansă - șansa de a deveni liberi. Și românii basarabeni au dovedit prin fapte că doresc să fie stăpâni pe propriul destin. Pentru ei independența se identifica, în acele zile, cu ieșirea din întunericul imperiului sovietic și speranța într-un viitor prosper. Voința sutelor de mii de oameni adunați în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a învins. Românii basarabeni au câștigat marea bătălie pentru tricolor, pentru limba de stat și grafia latină, au revenit la tradițiile și valorile naționale, și-au recăpătat dreptul la istorie. De atunci s-au scurs trei decenii. Trei decenii de aspirații și împliniri, de incertitudini și performanțe. Și chiar dacă astăzi avem suficiente motive să fim triști, dacă nu suntem nici bogați și nici atât de liberi precum ne-am fi dorit, totuși avem și suficiente motive să fim mândri de țara noastră și de oamenii ei, de progresele obținute pe calea democratizării și modernizării.

Tot ce au făcut mai bine și mai nobil cetățenii Republicii Moldova pe parcursul celor trei decenii de independență s-a produs sub semnul mobilizator al tricolorului, al valorilor și idealurilor moștenite de la înaintași. Dovadă sunt și cele peste 70 de piese prezentate în cadrul expoziției „Promotori ai identității și valorilor naționale", organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Organizația obștească „Șezătoarea Basarabiei". Expoziția reunește un set de fotografii și piese etnografice (cămăși tradiționale, marame, brâie etc.) din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și imagini fotografice ale unor cămăși tradiționale pentru femei, bărbați și copii, realizate de către membrii comunității „Șezătoarea Basarabiei", care întrunește oameni de diferite profesii - cadre didactice, ingineri, contabili, economiști, medici, jurnaliști, artiști, cercetători - toți îndrăgostiți de costumul tradițional românesc și promotori activi ai identității și valorilor naționale.

Portul popular reprezintă unul dintre elementele definitorii ale culturii unui neam, un punct de reper, atunci când vorbim despre identitate, și o emblemă a identității naționale. Fie că sunt prezentate în stil clasic și conservate sau preluate și reinterpretate, simbolurile portului popular sunt mereu actuale.

Expoziţia „Promotori ai identității și valorilor naționale” poate fi vizitată între 27 august - 30 septembrie 2022, în holul de la etaj al MNIM (str. 31 August 1989, nr. 121 A).