#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Reprezentări artistice pe artefacte arheologice”

7 iunie – 7 septembrie 2018

Pe parcursul dezvoltării sale, omenirea nu o dată a demonstrat că, laolaltă cu grija vitală de supravieţuire, dintotdeauna a atras o atenţie deosebită problemelor spirituale, care, de cele mai multe ori, erau redate prin imagini antropo- şi zoomorfe, reflectând diverse credinţe, tradiţii şi năzuinţe, dar şi superstiţii.

În patrimoniul arheologic al MNIM este păstrată o bogată şi vastă colecţie de artefacte din diverse materiale: cretă, piatră, os, lut ars, aramă, bronz, care reprezintă multiple şi variate imagini antropomorfe şi zoomorfe. Obiectele date impresionează prin unicitatea formelor, decorului, dimensiunilor și a rolului pe care acestea l-au jucat în viața oamenilor.

119 piese de patrimoniu din această colecție sunt etalate în cadrul expoziției temporare „Reprezentări artistice pe artefacte arheologice". Cele mai vechi piese, care demonstrează înclinarea omului preistoric spre artă, sunt figurinele de om și de bizon, descoperite în grota de la Cosăuți, raionul Soroca, care sunt realizate din cretă și au o vârstă de peste 20 mii de ani. Cele mai „tinere" piese expuse reprezintă trei cahle de sobă, ornamentate cu imaginea vulturului bicefal și a unui leu rampant, datate cu sec. XV-XVII și descoperite la Chișinău și Râșcani.

Redate în stil realist sau foarte schematizat, reprezentările de oameni și animale întâlnite pe artefactele arheologice constituie opere de artă ale comunităților demult apuse, purtând în sine informații, dar și „secrete". Interpretate în cheie cultică, magico-religioasă sau pur estetică, piesele din cadrul expoziției sunt mărturii clare ale manifestării abilității, inteligenței, imaginației și deschiderii spre frumos a oamenilor din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

Prin această expoziție dorim să familiarizăm publicul cu reprezentările cultural-artistice realizate de către om de-a lungul istoriei pe diverse obiecte, care au fost descoperite în procesul cercetărilor arheologice, în special în spațiul pruto-nistrean. Evoluția și declinul civilizațiilor poate fi urmărită și studiată și prin prisma acestor artefacte.

Autentice, unice, importante și foarte frumoase, piesele etalate realizează un arc peste timp, oferind vizitatorilor un parcurs prin arta și cultura milenară, martori și mesageri ai cărora sunt prin excelență.