#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Dedicată Zilei Independenței

25 august – 07 septembrie 2014

Filatelia, ca parte integrantă a moștenirii culturale, este și va rămâne un element reprezentativ al imaginii țării în lume. Timbrul, adevărat ambasador al istoriei și tradițiilor, al valorilor morale și culturale naționale și universale, este atributul suveranității statului și este tratat, la nivel mondial, ca însemn național, alături de steag, stemă, imn și monedă.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Instituția responsabilă de emiterea, de punerea și de retragerea din circulație a mărcilor poștale în Republica Moldova, din 1992, după aderarea la Uniunea Poștală Universală, este Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Editarea și tipărirea materialelor filatelice este pusă în sarcina Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

Primele timbre poștale ale Republicii Moldova au fost emise la 23 iunie 1991 și sunt consacrate primei aniversări de la proclamarea suveranității, acestea purtând atributele statalității - Stema si Drapelul Republicii Moldova.

Republica Moldova a fost prima din fostele țări sovietice care și-a emis propriile timbre. Din 1991 până în prezent au fost emise 875 de mărci oficiale ale Republicii Moldova.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură" reunește numeroase piese filatelice emise între anii 1991 și 2014 de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor - timbre poștale, colițe și coli dantelate, plicuri, ilustrate maxime, machete și eseuri - , aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

În multitudinea de tematici abordate timp de 23 de ani, filatelia moldavă a înscris la loc de cinste promovarea valorilor istorice și culturale. Cele mai reprezentative piese filatelice cu acest subiect alcătuiesc cadrul expoziției. Momente de răscruce din istoria neamului, personalități istorice și ale culturii, construcții și monumente simbolice, piese de patrimoniu, sunt câteva din aspectele oglindite de expoziție. Materialele filatelice redau: Marea Adunare Națională, Ziua alegerii primului președinte al Republicii Moldova, 15 ani de la aderarea Republicii Moldova la ONU, 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă a basarabenilor; cetățile Soroca, Tighina (Bender), Orhei, Hotin, Cetatea Albă, Ismail și Chilia; mănăstirile Căpriana, Curchi, Hârbovăț, Japca, Rudi, Saharna și Ţipova; domnitorii Moldovei, între care Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ș.a.; personalități ilustre, precum G. Ureche, Dosoftei, Varlaam, M. Costin, N. Milescu, I. Creangă, M. Eminescu, A. Bernardazzi, M. Berezovschi, A. Mateevici, Pan Halipa, Ş. Ciobanu, G. Vieru, M. Bieșu ș.a.

Astfel că, materialele filatelice prezentate în expoziție ilustrează adevăratele valori naționale care nu trebuie uitate, întrucât ele sunt cele ce ne caracterizează, ne definesc, ne îmbogățesc.

Prin această expoziție oferim publicului o mică parte din moștenirea vie a trecutului, dar și oportunitatea de a admira frumusețea desenului, a culorii și a tehnicii de tipărire a pieselor filatelice.