#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Savantul Ovidiu Bădina: memorie și valoare”

23 noiembrie – 23 decembrie 2022

În data de 23 noiembrie 2022, în holul de la etaj a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziția „Savantul Ovidiu Bădina: memorie și valoare".

Aceasta este o expoziție monografică, temporară, consacrată unei personalități marcante din domeniul cercetării și educației - savantului, profesorului universitar Ovidiu Bădina (1932-1999).

Proiectul expozițional marchează împlinirea a 90 de ani de la nașterea savantului, iar tematica demersului abordează activitatea științifică și didactică în calitate de profesor universitar la Academia de Studii Economice din București și cea din Chișinău, cercetările sociologice efectuate în Republica Moldova, inclusiv cercetarea monografică a satului Cornova, relațiile profesorului Ovidiu Bădina cu reprezentanții unor instituții de stat și private.

În expoziție sunt etalate documente, fotografii, cărți, obiecte personale ale profesorului, care provin din colecția muzeului, din colecții private, o mare parte a exponatelor fiind prezentate în premieră publicului. Vizitatorii au ocazia - prin intermediul materialelor expuse - să cunoască date importante din biografia savantului, să descopere în expoziție obiecte originale, memoriale, care au aparținut profesorului Ovidiu Bădina, să obțină informații inedite cu privire la începutul cercetărilor sociologice în Republica Moldova, inițiate de profesorul Ovidiu Bădina.

La Chișinău, împreună cu Paul Braun, contribuie la crearea Academiei de Studii Economice din Republica Moldova. A înființat Institutul Național de Sociologie din Chișinău, iar în calitate de director al acestei instituții a organizat și a condus numeroase cercetări sociologice în diferite domenii ale economiei, a investigat și a analizat diverse fenomene sociale și politice din republică, elaborând măsuri pentru acțiuni practice.

Expoziția „Savantul Ovidiu Bădina: memorie și valoare" poate fi vizitată de către publicul larg în holul de la etaj a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în perioada 23 noiembrie - 23 decembrie 2023.