#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Simbolurile oficiale și neoficiale ale Republicii Moldova”

Dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de Stat și a Stemei de Stat ale Republicii Moldova și aniversării a 25-a de la instituirea Comisiei Naționale de Heraldică

3 noiembrie 2020 – 21 iunie 2021

Simbolurile reprezintă niște exprimări ale spiritului, trezite de manifestări materiale concrete, care definesc întruchipările individuale sau colective ale ideii de patrie. Din multitudinea de simboluri existente în spațiu și timp, importanța primordială o dețin simbolurile naționale. Acestea au rolul de a coagula entitățile naționale și statale și de a sensibiliza societatea în vederea educării patriotismului, demnității și a prețuirii valorilor naționale. În rândul simbolurilor naționale ale unui stat se disting cele oficiale, cum ar fi stema, drapelul, imnul, distincțiile de stat, moneda națională, dar și alte embleme care îl identifică în situații non-formale, cum ar fi flori, copaci, păsări, animale, monumente etc.

Scopul expoziției este de a prezenta simbolurile naționale oficiale ale Republicii Moldova, dar și emblemele naționale complementare, edificatoare pentru țară, acestea având rolul de a defini și a populariza imaginea heraldică a țării noastre atât în interiorul statului, cât și în spațiul european.

Expoziția este divizată în trei compartimente. Primul dintre ele este dedicat simbolurilor naționale majore: Stema de Stat, Drapelul de Stat, Imnul de Stat, distincțiile de stat și departamentale, moneda națională etc. Pe lângă altele, sunt expuse documente medievale originale din patrimoniul Arhivei Naționale a Republicii Moldova, care ilustrează utilizarea stemei Tării Moldovei în epoca medievală și modernă. Pentru prima data sunt etalate mai multe exponate care scot în evidență viața și opera autorilor imnului Limba noastră - a poetului Alexe Mateevici și a compozitorului Alexandru Cristea.

Cel de-al doilea compartiment cuprinde simboluri naționale derivate, cum sunt stindardele celor mai înalți oficiali ai Republicii Moldova sau sigiliul statului, dar și câteva embleme naționale complementare, din domeniul naturii sau culturii, cum ar fi planta națională, floarea națională, copacul național, emblema animalieră națională, pasărea națională, râul național, sărbătoarea națională, costumul popular etc.

Scopul celui de-al treilea compartiment este de a prezenta publicului modelul unei țări care promovează cu succes și inspirație simbolurile sale naturale și culturale. Este vorba despre Canada, unde simbolurile respective sunt adoptate nu numai la nivel național, ci și la cel de provincii. Astfel, sunt expuse mai multe materiale, cuprinzând diverse produse, suvenire, monede, cărți poștale, obiecte și accesorii vestimentare etc., care conțin imagini ale simbolurilor neoficiale ale acestui stat.

Organizatori:
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova

Parteneri:
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu"
Agenția Națională a Arhivelor
Cercetătoarea Maria Ișaev
Au mai colaborat: Eugen Belinschi, Varvara Buzilă,
Marina Chilat, Petru Costin, Svetlana Dernovici,
Alexandru Macovei, Daniel Racoviță, Valentina Rudâc,
Leontina Vatamanu și alții.