#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual

Expoziții

„Simbolurile oficiale și neoficiale ale Republicii Moldova”

Dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de Stat și a Stemei de Stat ale Republicii Moldova și aniversării a 25-a de la instituirea Comisiei Naționale de Heraldică

3 noiembrie 2020 – 21 iunie 2021

Simbolurile reprezintă niște exprimări ale spiritului, trezite de manifestări materiale concrete, care definesc întruchipările individuale sau colective ale ideii de patrie. Din multitudinea de simboluri existente în spațiu și timp, importanța primordială o dețin simbolurile naționale. Acestea au rolul de a coagula entitățile naționale și statale și de a sensibiliza societatea în vederea educării patriotismului, demnității și a prețuirii valorilor naționale. În rândul simbolurilor naționale ale unui stat se disting cele oficiale, cum ar fi stema, drapelul, imnul, distincțiile de stat, moneda națională, dar și alte embleme care îl identifică în situații non-formale, cum ar fi flori, copaci, păsări, animale, monumente etc.

Scopul expoziției este de a prezenta simbolurile naționale oficiale ale Republicii Moldova, dar și emblemele naționale complementare, edificatoare pentru țară, acestea având rolul de a defini și a populariza imaginea heraldică a țării noastre atât în interiorul statului, cât și în spațiul european.

Expoziția este divizată în trei compartimente. Primul dintre ele este dedicat simbolurilor naționale majore: Stema de Stat, Drapelul de Stat, Imnul de Stat, distincțiile de stat și departamentale, moneda națională etc. Pe lângă altele, sunt expuse documente medievale originale din patrimoniul Arhivei Naționale a Republicii Moldova, care ilustrează utilizarea stemei Tării Moldovei în epoca medievală și modernă. Pentru prima data sunt etalate mai multe exponate care scot în evidență viața și opera autorilor imnului Limba noastră - a poetului Alexe Mateevici și a compozitorului Alexandru Cristea.

Cel de-al doilea compartiment cuprinde simboluri naționale derivate, cum sunt stindardele celor mai înalți oficiali ai Republicii Moldova sau sigiliul statului, dar și câteva embleme naționale complementare, din domeniul naturii sau culturii, cum ar fi planta națională, floarea națională, copacul național, emblema animalieră națională, pasărea națională, râul național, sărbătoarea națională, costumul popular etc.

Scopul celui de-al treilea compartiment este de a prezenta publicului modelul unei țări care promovează cu succes și inspirație simbolurile sale naturale și culturale. Este vorba despre Canada, unde simbolurile respective sunt adoptate nu numai la nivel național, ci și la cel de provincii. Astfel, sunt expuse mai multe materiale, cuprinzând diverse produse, suvenire, monede, cărți poștale, obiecte și accesorii vestimentare etc., care conțin imagini ale simbolurilor neoficiale ale acestui stat.

Organizatori:
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova

Parteneri:
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu"
Agenția Națională a Arhivelor
Cercetătoarea Maria Ișaev
Au mai colaborat: Eugen Belinschi, Varvara Buzilă,
Marina Chilat, Petru Costin, Svetlana Dernovici,
Alexandru Macovei, Daniel Racoviță, Valentina Rudâc,
Leontina Vatamanu și alții.