#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Universul ucrainean al Mariei Prymachenko la Chișinău”

10 mai – 30 iunie 2023

Institutul Polonez din București va prezenta pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, o expoziție dedicată artistei ucrainene de artă populară Maria Prymachenko. Este un prilej pentru țările noastre de a-și exprima susținerea pentru Ucraina în aceste zile grele ale războiului. Expoziția „Universul ucrainean al Mariei Prymachenko" poate fi vizitată în perioada 10 mai - 30 iunie 2023.

Muzeul de Istorie și Etnografie din Ivankiv, aflat în regiunea Kiev, a ars în timpul invaziei ruse pe 27 februarie 2022. În colecția sa se aflau 25 de lucrări aparținând artistei ucrainene Maria Prymachenko. O parte dintre ele au reușit să fie salvate de locuitorii orașului, care le-au scos din clădirea cuprinsă de flăcări.

Universul pictorilor naivi este rupt de realitate, plin de creaturi și plante fantastice. Pentru ei, o astfel de manieră de a picta este absolut normală. Pentru noi, însă, educați în pictura academică, studierea unei lucrări care necesită din partea noastră multă atenție și cunoștințe aprofundate despre plante, animale și oameni, ne provoacă să apelăm la propria intuiție. Să ne concentrăm, așadar, la picturile Mariei Prymachenko. Sunt frumoase, colorate, pline de creaturi și plante excentrice. Nu e nimic întâmplător în asta, căci Maria a crescut într-o familie în care toți membrii săi au avut talent artistic. Bunica se specializase în încondeierea ouălor de Paște, tatăl fusese un dulgher desăvârșit, iar mamei îi plăcuse să brodeze. Tot acest anturaj, faptul că trăgea cu ochiul la ceea ce făcea tatăl său, atracția pentru ornamentele de pe broderiile și kilim-urile din lucrările mamei ei au avut un impact puternic asupra artei sale. În ornamentația bogată a lucrărilor lui Prymachenko, asemănătoare celei folosite în broderiile ucrainene, regăsim creaturile fantastice amintite mai sus. Au existat voci care au pus prezența lor pe seama bolii și suferinței prin care a trecut aceasta. Maria a avut boala Heine-Medina, numită și poliomielită sau paralizie infantilă, care, fără îndoială, a avut un impact puternic asupra psihicului ei și i-a afectat întreaga viață, inclusiv starea fizică. Din această cauză, a absolvit doar patru clase primare, neavând practic nicio șansă să devină cunoscută publicului larg.

Artista și-a petrecut ultimii opt ani de viață țintuită la pat. A pictat, a predat și a primit oaspeți până în ultimele clipe. A murit pe 18 august 1997, în același sat în care s-a născut. A fost laureată cu Premiul Național „Taras Shevchenko" pentru meritele în slujba artei URSS, iar UNESCO a declarat anul 2009 drept Anul Maria Prymachenko. În memoria sa, o planetă mică a primit numele „14624 Prymachenko". După ce a vizitat o expoziție cu lucrările lui Prymachenko la Paris, Pablo Picasso a spus: „Mă înclin în fața minunilor artistice ale acestei strălucite ucrainence".

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 10 mai, la ora 11.00, în curtea muzeului. Expoziția „Universul ucrainean al Mariei Prymachenko" poate fi vizitată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei în perioada 10 mai - 10 iunie 2023, str. 31 August 1989 121A.