EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual


Expoziții

„Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

18 martie - 5 mai 2014

Expoziția „Valeriu Gagiu. Omul și Opera" face parte dintr-un un nou ciclu de manifestări cultural-științifice și expoziționale, un proiect cu genericul „Personalități ale sec. XX", inițiat de MNIM și care are drept scop valorificarea și promovarea creației unor personalități notorii ale culturii și științei naționale.

Expoziția comemorativă “Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

Expoziția reunește peste 150 de imagini fotografice, documente, distincții de stat, trofee pe care le-a primit V. Gagiu la diferite concursuri și festivaluri internaționale, obiecte personale, afișe cinematografice ș.a. relicve ce reflectă viața și opera renumitului scenarist și regizor.

Diferite compartimente ale expoziției ne amintesc de anii de studii, activitatea profesională, activitatea obștească și viața privată a lui V. Gagiu.

Imaginile fotografice reprezintă secvențe fascinante din cele mai valoroase proiecții cinematografice realizate de regretatul scenarist și regizor cum ar fi: Omul merge după soare, Când pleacă cocorii, Gustul pâinii, Zece ierni pe-o vară, Corbii prada n-o împart, Unde ești, dragoste, Deținutul misterios, Ultimul haiduc ș.a. Totodată, ele ne oferă un bun prilej de a ne reîntâlni imaginar cu mari actori care s-au produs în filmele lui Valeriu Gagiu: Grigore Grigoriu, Dumitru Fusu, Valeriu Cupcea, Vasile Zubcu, Marica Bălan, Gheorghe Grâu, Natalia Saico, Larisa Lujina, Anatol Papanov, Valeriu Gataev, Nicolae Gubenco, Larisa Guzeeva ș.a.

Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera”
Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

Printre multiplele și valoroasele piese etalate în cadrul expoziției sunt câteva piese cu o semnificație sentimentală deosebită.

Este vorba de o imagine a lui V. Gagiu lângă bustul lui Nicolae Iorga, locul unde cândva s-a aflat Sanatoriul - Maternitate al doctorului Rudolf Kurtz, unde la 1 mai 1938, a văzut lumina zilei viitorul scenarist și regizor.

Este vorba de un calendar cu o secvență din filmul „Omul merge după soare" cu care V. Gagiu a debutat în 1961 la Studioul „Moldova-film" în calitate de scenarist.

Un obiect memorial deosebit este și mașina de dactilografiat „Colibri", mașina la care V. Gagiu și-a scris primele scenarii și care i-a fost confiscată în anul 1971 de către KGB în timpul percheziției efectuate la domiciliu.

Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

Expoziția „Valeriu Gagiu. Omul și Opera" a fost organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC