#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Vestigii arheologice în stepa Bugeacului. Raionul Taraclia”

24 iunie – 30 septembrie 2021

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine o bogată colecţie de vestigii arheologice, rezultate din cercetările realizate în raionul Taraclia, începând cu anii ʼ70-ʼ80 ai sec. XX și până în zilele noastre.

La momentul de față, pe teritoriul raionului sunt cunoscute circa 220 de situri arheologice, atestate în preajma a 16 localități, din cele 26 care intră în componența acestei unități administrative. Printre siturile repertoriate în Registrul arheologic al Republicii Moldova se evidențiază o fortificație liniară (Valul lui Traian), 30 de așezări cu mai multe niveluri cronologice de locuire, opt necropole plane și 181 de movile funerare/tumuli. Însă doar o parte a lor a fost investigată prin săpături arheologice: patru așezări (Taraclia-Gaidabul, Taraclia I, Cealîc, Balabanu I), trei necropole plane (Cealîc, Taraclia-Gaidabul, Taraclia Centru) și 48 de tumuli (grupurile tumulare de lângă Taraclia, Balabanu, Ciumai etc.).

Ca urmare a cercetărilor de suprafață, precum și a investigațiilor arheologice, s-au atestat urme de locuire încă din epoca eneolitică timpurie (4500-4000 a. Chr.) și până în epoca medievală și premodernă - perioada nomazilor târzii (sec. XIII-XV și sec. XVI-XVIII p. Chr.).

Expoziţia reunește un număr de peste 500 de piese arheologice cu valoare ştiinţifică, istorică şi estetică, provenite din siturile de pe teritoriul raionului Taraclia, în special de la Taraclia-Gaidabul, Taraclia I, Cealîc ș.a. Sunt expuse unelte de muncă, arme, piese de podoabă și vestimentație, confecționate din piatră, os, lut, fier, bronz etc., precum și numeroase vase ceramice.

Pentru ilustrarea expoziției sunt utilizate fotografii și desene din fondurile Muzeului, din arhivele personale ale cercetătorilor și din publicațiile științifice. Pentru o mai bună percepere a realităților arheologice, expoziția este completată cu machete de tumuli, reconstituiri ale unor activități umane etc.

Rezultatele cercetărilor de pe teritoriul raionului Taraclia furnizează un vast, divers şi spectaculos bagaj informativ, important pentru cunoașterea trecutului nostru. Scopul expoziției este promovarea patrimoniului arheologic, descoperit în siturile din Taraclia, prin valorificarea vestigiilor patrimoniale care se păstrează în fondurile muzeului. Caracterul cultural și educativ al expoziției se bazează pe încercarea de a familiariza publicul larg cu materialele ce reflectă istoricitatea siturilor arheologice, diversitatea cronologică, dar și unicitatea artefactelor descoperite de-a lungul timpului în împrejurimile localităților componente ale raionului Taraclia.