#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Expoziții

„Victor Rotaru: Reflecții în Culori”

21 septembrie – 31 octombrie 2023

În data de 21 septembrie, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei va avea loc vernisarea unei expoziții unice, intitulată „Victor Rotaru: Reflecții în Culori" care cuprinde un număr impunător de picturi ale artistului plastic, colectate și păstrate de către familia Cliucinicov, majoritatea dintre care vor fi expuse publicului larg în premieră.

Victor Rotaru (1949-2020) este un nume proeminent în lumea artei moldovenești. Încă de la o vârstă fragedă, s-a manifestat ca o fire artistică, descoperindu-și talentul deosebit la desen. Cu toate că aveau în față un viitor artist promițător, vremurile în care a crescut erau marcate de cerințele strict ideologice ale realismului socialist, imperativ în perioada sovietică.

Cu toate acestea, Victor Rotaru a ales o cale mai puțin convențională. În loc să se alăture mișcării de realism socialist, a preferat să își păstreze integritatea artistică și să-și câștige existența în alt fel. A lucrat ca pictor-scenograf asistent la Studioul „Moldova-film" și ulterior la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu". A fost, de asemenea, profesor de pictură și desen la școli de artă plastică pentru copii în satele din jurul Chișinăului. A fost o decizie curajoasă de a renunța la cariera de artist, pur și simplu pentru a rămâne fidel propriei sale viziuni artistice și de a nu se supune presiunilor ideologice ale epocii.

În timpul carierei sale, Victor Rotaru și-a dezvăluit influențele artistice, inspirate de artiști precum Matisse, Modigliani, Picasso și Dali, din impresionism și postimpresionism. Astăzi, lucrările lui Victor Rotaru păstrează amprenta vremurilor dificile în care a trăit, dar fiecare din ele transmite un mesaj profund filosofic, reflectând esența artistică a sa. Compozițiile sale sunt unice prin energia și dinamica lor, precum și prin îmbinările de culori. Ele oglindesc trăirile și personalitatea unui artist care a spus: „Singurătatea este un fel al meu de a fi. Sunt o fire sentimentală. Sentimentele, când pline de lumină, când abisale, mă călăuzesc toată viața."

Victor Rotaru a ținut mult la familie, avea relații deosebite cu părinții și surorile sale. Era o persoană deschisă, îi plăceau oaspeții și conversațiile de suflet. Au fost colegi și prieteni apropiați cu Tudor Braga, Andrei Sârbu, Petru Jereghe și Mihai Țăruș.

În activitatea de creație s-a manifestat în portret, natură moartă, pictură de gen, dar și în scenografie. Fiind nevoit să creeze și să se confirme în condițiile restrictive ale regimului sovietic, a fost un artist cu o soartă grea, deoarece nu a dorit să promoveze realismul socialist în artă. În această situație era practic imposibil să supraviețuiești ca pictor și din acest motiv s-a retras. Regreta că a pierdut mult timp...

„Când am conștientizat că niciodată nu voi putea urca la înălțimea lui Mihai Grecu, am renunțat!"

Victor Rotaru este un artist remarcabil, ale cărui alegeri personale și artistice l-au definit într-un mod unic. A rămas fidel propriei sale viziuni artistice și a refuzat să se supună presiunilor ideologice ale epocii, demonstrând curajul său de a-și urma propria cale în lumea artei.

Expoziția de pictură „Victor Rotaru: Reflecții în Culori" va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie - 21 octombrie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.