EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Expoziții

World Press Photo 2022

9 – 30 noiembrie 2022

Chişinăul va găzdui pentru a șasea oară consecutiv Expoziţia Internaţională World Press Photo, ediţia 2022 - o competiție care recunoaște fotojurnalismul de calitate și premiază imagini și povești din întreaga lume. Evenimentul este organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Oficiului Regatului Ţărilor de Jos la Chișinău.

Expoziţia cuprinde cele mai bune fotografii realizate în lume pe parcursul anului 2021 și va fi lansată pe 9 noiembrie, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Câștigătorii concursului World Press Photo 2022 prezintă istorii ce cuprind un spectru larg de probleme - de la efectele incontestabile ale crizei climatice sau mișcările pentru drepturile civile și dreptul privind accesul la educație, până la păstrarea practicilor și identității indigene.

Majoritatea istoriilor câștigătoare ale concursului World Press Photo 2022 sunt prezentate de fotografi care sunt aproape de aceste istorii. 19 din cele 24 de proiecte premiate aparțin fotografilor originari din țările sau comunitățile de unde au fost fotografiate istoriile lor, devenite câștigătoare. Anul acesta, din 64.823 de lucrări expediate la concurs de 4.066 fotografi din 130 de țări din întreaga lume au fost selectați 24 de câștigători regionali și 4 câștigători globali din 23 de țări: Argentina, Australia, Bangladesh, Brazilia, Canada, Columbia, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Grecia, India, Indonezia, Japonia, Madagascar, Mexic, Nigeria, Olanda, Norvegia, Palestina, Rusia, Sudan și Tailanda.

Cei patru câștigători globali sunt:

● Premiul „Fotografia anului": „Kamloops Residential School" de Amber Bracken, Canada, pentru The New York Times;
● Premiul „Fotoreportajul anului": Saving Forests with Fire de Matthew Abbott, Australia, pentru National Geographic/ Panos Pictures;
● Premiul pentru proiecte pe termen lung: Amazonian Dystopia de Lalo de Almeida, Brazil, pentru Folha de São Paulo/ Panos Pictures;
● Premiul pentru proiect multimedia: Blood is a Seed de Isadora Romero, Ecuador.

În premieră, „Fotografia anului" nu surprinde oameni. Imaginea, realizată de Amber Bracken, comemorează copiii care au murit în şcoala rezidenţială indiană Kamloops din Columbia Britanică, o instituţie creată pentru a asimila forţat copiii indigeni şi unde au fost descoperite 215 morminte nemarcate. Școlile rezidențiale au început să funcționeze în secolul al XIX-lea, ca parte a unei politici de asimilare a indigenilor în cultura occidentală și predominant creștină. O Comisie a Adevărului și Reconcilierii a ajuns la concluzia că cel puțin 4.100 de elevi au murit în cadrul acestor școli. Kamloops a devenit cea mai mare instituție de învățământ din acest sistem.

Publicul larg este invitat să descopere istoriile din spatele fotografiilor câștigătoare la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în perioada 10-30 noiembrie 2022.

Informaţii utile despre eveniment:

● Lansarea expoziţiei: 9 noiembrie, ora 15:00, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în baza invitaţiilor;
● Orar zilnic pentru publicul larg: 10:00 - 17:00. Vineri - închis;
● Biletele pot fi achiziţionate în incinta muzeului;
● Preţ bilet: 10 lei/adulţi; 5 lei/studenţi.

Expoziţia anuală internaţională World Press Photo este itinerantă în întreaga lume. Aceasta este montată în aproape 100 de spaţii din circa 45 de ţări şi este vizitată de peste 4 milioane de persoane la fiecare ediţie. Prima ediţie a World Press Photo a avut loc în anul 1955, când un grup de fotografi olandezi a organizat un concurs pentru a-şi expune lucrările în faţa unei audienţe internaţionale. Pe parcursul anilor, aceasta a devenit una dintre cele mai prestigioase competiţii de fotografie şi jurnalism vizual din lume.

La Chişinău, expoziţia a fost organizată pentru prima dată în anul 2017.

Expoziția World Press Photo este organizată la Chișinău de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chișinău.

 


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC