#Exponatul Lunii

Lucrarea In memoriam. În memoria eroilor căzuți la Nistru (1992) a fost elaborată în cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară, fiind editată sub egida Guvernului Republicii Moldova, Biroului pentru Reintegrare și Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Autori: Gheorghe Bălan, Vitalie Ciobanu, Gheorghe Cojocaru.
Lucrarea prezintă o retrospectivă a evenimentelor care au condus la declanșarea războiului de pe Nistru, fiind însoțită de fotografiile eroilor căzuți în luptele pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
La 2 martie 1992 conflictul politic din zona Nistrului a degenerat într-un adevărat război fratricid. Sub pretextul inventat al "apărării hotarelor de sud ale Rusiei", aventurierii politici din fosta metropolă sovietică au încurajat separatismul transnistrean, înarmând formațiunile paramilitare secesioniste. Totodată, împotriva Moldovei Independente au fost trimiși mii de cazaci mercenari și deținuți eliberați înainte de termen din închisori, tancuri și rachete, sperând să reanime imperiul dispărut.
Războiul nedeclarat al Rusiei împotriva Republicii Moldova a lăsat în urma sa sute de morți și răniți, familii distruse, case și sate în ruine. Peste 50 mii de locuitori pașnici din zona de conflict și-au părăsit vetrele, salvându-se de urgia războiului.
De dragul libertății și al viitorului apărătorii Moldovei au înfruntat moartea, suportând umilințele și greutățile războiului.
În războiul de pe Nistru și-au pierdut viața 198 de militari ai Armatei Naționale și 89 de persoane din cadrul Ministerului de Interne, 40 combatanți fiind dispăruți fără urmă, iar aproape 300 au rămas invalizi.

Tur Virtual

Expoziții

„Zeițe și războinici: 100 de ani pentru Marija Gimbutas”

Lietuvos nacionalinis muziejus

23.09.2021–13.03.2022

Expoziția „Zeițe și războinici" deschisă în House of Histories o prezintă pe Marija Gimbutas (1921-1994), cel mai faimos arheolog lituanian din lume, precum și perspectivele sale științifice.

Vizitatorii expoziției vor afla despre cele două ipoteze fundamentale ale savantului cu privire la dezvoltarea și identitatea culturii europene, care i-au adus recunoașterea globală și au dat naștere unor noi mișcări academice și sociale.

În urmă cu 8.000 de ani, primii agricultori au început să se răspândească în partea de sud-est a Europei, aducându-și cunoștințele, obiceiurile, principiile de coexistență și animalele domestice din Orientul Mijlociu. După ce s-au adaptat condițiilor naturale, au stabilit relații cu comunitățile de vânători-pescari, o cultură unică - denumită de Marija Gimbutas Vechea Europă - a început să se dezvolte în zona care se întinde din Grecia până în regiunea Carpaților. Chiar dacă acolo a înflorit o mare diversitate de arte și tehnologii, au fost evidente și anumite trăsături comune: așezări mari care au existat de secole; specializări în ceramică, metalurgie și diverse alte meșteșuguri; comerț și chiar scriere rudimentară. Cu toate acestea, cel mai important punct a fost că viața acestei societăți se baza pe cultul zeițelor, religia Zeiței fiind dominantă.

Această civilizație și-a încetat existența când oamenii culturii Tumulilor au început să vină din stepe acum 6.000 de ani. Aceștia erau nomazi pastorali înarmați cu pumnale, topoare și arcuri, identificabile din obiceiurile lor specifice de înmormântare. Limba indo-europeană, tradițiile patriarhale și percepția tripartită asupra lumii pe care le răspândesc formează acum o parte integrantă a fundamentului culturii europene moderne.

În expoziție, ipotezele Marijei Gimbutas care definesc transformarea culturală europeană sunt ilustrate cu acele descoperiri arheologice pe care s-a bazat cercetătoarea. Aceste exponate unice au ajuns în Lituania - la House of Histories - din optsprezece muzee și instituții europene diferite, inclusiv 56 de piese din patrimoniul argheologic al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

A treia parte a expoziției este la fel de importantă. Se concentrează pe personalitatea Marijei Gimbutas și viața ei; asupra femeii care s-a retras din Lituania pentru a scăpa de ocupația sovietică, care a suportat greutățile migrației, dar nu și-a neglijat niciodată visele și a devenit un savant de renume mondial. Viața ei constituie o poveste absolut extraordinară.

În imagine: Figurină antropomorfă, cultura Hamangia, 5000-4600 î.Hr., Baia, județul Tulcea, colecția Muzeului Național de Istorie a României, inv. Nu. 11662, © MNIR 2021, foto: Marius Amarie

Sursa: https://lnm.lt/en/events/international-exhibition-goddesses-and-warriors-100-years-to-marija-gimbutas/